Odata cu intrarea in vigoare, in anul 1865, a Codului Civil Roman, o copie aproape fidela a Codului civil francez, s-au pus bazele dreptului civil modern cu principiile si institutiile sale si s-a introdus, pe aceasta cale, terminologia juridica modern. Conceptia generala, principiile, institutiile dreptului civil, terminologia juridic si mai ales rigoarea reglementarii au facut ca acest cod, cu unele fracturari reglementate prin legi speciale, sa supravietuiasca traversand, aproape inexplicabil, perioada de aproximativ cinci decenii a dreptului socialist.

   "Noul Cod civil", a carui redactare si adoptare au figurat in "Programul de guvernare 2009-2012", pare a fi fost o initiativa legislativa necesara si utia. Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, cuprinde 7 carti, fiecare dintre acestea fiind divizate in titluri si capitole - numarul de articole fiind de 2.664. Desigur, "Noul Cod civil" cuprinde elemente noi, pe care le consideram utile si necesare, cum ar fi, de pilda, protectia drepturilor si libertatilor civile fundamentale ale personalitatii umane, consacrate deja in acte internationale sau in codurile civile ale altor state europene. În acelasi sens, am mai putea remarca reglementarea explicita a dreptului de proprietate privata si a dreptului de proprietate publica, precum si a drepturilor reale principale derivate din dreptul de proprietate publica, si anume: dreptul de administrare, dreptul de concesiune si dreptul de folosita. De asemenea, remarcam introducerea in "Noul Cod civil" a cartii funciare cu efectul constitutiv al intabularii sau a institutiei fiduciei, caracteristica dreptului anglo-saxon (trustul), institutie care este receptata si de sistemul romano-germanic prin unele reglementari nationale, cum ar fi, de pilda, in Luxemburg, in Franta si in Elvetia.

   Introducerea fiduciei in "Noul Cod civil" a fost, credem, determinata de avantajele trustului (fiduciei) cat priveste organizarea patrimoniului si care cunoaste, desigur, o aplicare mai larga in dreptul anglo-saxon.
Simpla consultare a tablei de materii demonstreaza, in opinia noastra, importanta institutiilor juridice care fac obiect de preocupare. Doar cu titlu de exemplu, si intr-o alegere aleatorie, amintim, in aceasta ordine de idei, institutii ca dreptul de proprietate, optiunea succesorala, raspunderea civil delictuala, casatoria.
Prof. univ. dr. Marilena Uliescu