In cuprinsul Expunerii de motive a noului Cod de procedura penala, legiuitorul arata ca introducerea acordului de recunoastere a vinovatiei va presupune o schimbare radicala a procesului penal roman. Procedura acordului de recunoastere a vinovatiei nu numai ca va reduce durata judecarii cauzei, dar va simplifica si activitatea din cadrul urmaririi penale.

La circa un an si jumatate de la intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala, se impunea aparitia unei lucrari care sa analizeze in ce masura, prin introducerea acordului de recunoastere a vinovatiei, aceste obiective au si fost efectiv realizate.

In cuprinsul lucrarii sunt analizate dispozitiile ce reglementeaza aceasta institutie de drept procesual penal, atat din punct de vedere teoretic, cat si prin prisma unei bogate jurisprudente. Totodata, ne-am propus sa examinam principalele imperfectiuni ale dispozitiilor legale, asa cum sunt ele in vigoare in prezent, precum si principalele aspecte care au generat controverse in doctrina si in jurisprudenta, precum: posibilitatea folosirii declaratiei de recunoastere a inculpatului impotriva sa, ulterior, in cursul procesului penal, precum si impotriva celorlalti coinculpati; standardul de proba necesar pentru admiterea acordului de recunoastere a vinovatiei, daca inculpatul poate reveni asupra manifestarii sale de vointa; posibilitatea judecatorului de a dispune in aceasta procedura schimbarea incadrarii juridice; modalitatea de desfasurare a procedurii acordului de recunoastere a vinovatiei in urma pronuntarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 235 din 7 aprilie 2015.