De ce colectam atat de putin?
Aceasta este intrebarea cap de afis Cluj Tax forum Journal 5/2021. O intrebare constanta cu trimitere la administratia fiscala din Romania, re(lansata) de obicei in perioada anului in care se publica rezultatele colectarii fiscale la taxa pe valoarea adaugata la nivelul Uniunii Europene si se vorbeste despre asa-numitul VAT Gap. Asa cum vom afla detaliat din editorialul acestei editii, in mod real, problema este gresit pusa. Nu este esential raspunsul la intrebarea De ce colectam atat de putin?, dar este extrem de important raspunsul la intrebarea pe care toata lumea se fereste sa o puna: Ce abordare noua avem pentru a colecta mai mult? (Cosmin Flavius Costas, Partea din fata a calului)
Alte teme de interes din acest numar:
● Masuri asiguratorii in materia evaziunii fiscale. Dosarele penale in care se instituie masuri asiguratorii in lipsa unor titluri de creanta emise de catre organele fiscale competente, suprapunerea dintre procedurile penale de instituire a masurilor asiguratorii cu procedura fiscala, lipsa de corelare a celor doua proceduri, necesitatea evaluarii efective a bunurilor suspectului sau inculpatului anterior luarii masurilor asiguratorii, precum si imposibilitatea mentinerii sine die a masurilor asiguratorii, a condus autoarea la decelarea acestui subiect (LIA PRICOPE/Masurile asiguratorii in materia evaziunii fiscale, uitate in timp si decuplate de realitate).
● Impozitare directa. In contextul unui proces de armonizare indolent in materia impozitarii directe, Curtea Europeana de Justitie si-a asumat plenar misiunea de a evalua compatibilitatea legislatiei nationale cu principiile Pietei Interne. In cadrul acestui proces de integrare negativa, Statele Membre au furnizat in forta noi justificari menite sa contrabalanseze aplicarea libertatilor fundamentale inscrise in Tratatele constitutive. Aceasta lucrare se concentreaza pe hotararile Curtii de Justitie in care s-au avansat justificari specifice de natura fiscala sub umbrela „interesului public". Sub constatarile pretioase si ezitante ale Curtii se intinde o retea vasta de argumente legate, mergand de la nevoia de a salvgarda coerenta sistemului fiscal pana la imperativul prevenirii evaziunii fiscale. Scopul acestui studiu este acela de a furniza un sumar contextual al acestor justificari si de a comenta asupra aptitudinii lor de a fi utilizate in viitor (ALEXANDRU MOS/ Limitele neclare ale integrarii fiscale in materia impozitelor directe: descifrarea retelei de justificari folosite de statele membre in jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene– articol in limba engleza).
● Procedura de indrumare si asistenta a contribuabililor. In studiul Consideratii critice privind procedura de indrumare si asistenta a contribuabililor si platitorilor ale caror creante fiscal-bugetare sunt administrate de A.N.A.F., doamna Cristina Onet prezinta si analizeaza critic procedura dupa care organele fiscale din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala desfasoara incepand cu 1 octombrie 2021 activitatea de asistenta si indrumare a contribuabililor. Sunt cuprinse referiri si explicatii privitoare la modul in care poate fi „sesizat” organul fiscal prin cereri de asistenta si indrumare, dar si comentarii privitoare la raspunsurile formulate de catre organele fiscale in activitatea de asistenta si indrumare, precum si observatii privitoare la opozabilitatea acestora. De asemenea, sunt prezentate critic toate modalitatile de acordare a indrumarii si asistentei, grupate dupa modul de formulare, respectiv oral la sediul organului fiscal sau prin telefon, precum si scris pe suport de hartie ori pe suport electronic (prin email, ori in „Spatiul privat virtual”). Nu in ultimul rand, studiul face referiri si la organizarea activitatii de asistenta si indrumare din oficiu, care are mai mult un rol educativ la nivelul publicului si de formare a unei educatii fiscale corecte a acestuia, precum si referiri privitoare de modul in care Ministerul Finantelor organizeaza coordonarea metodologica a organelor fiscale cu atributii de asistenta si indrumare a contribuabililor din cadrul A.N.A.F.
● Impozitele pentru Biserica. Uniunea Europeana a lasat la latitudinea statelor membre gestionarea relatiei dintre biserica si stat, domeniul cultului religios fiind de competenta statului membru. Astfel, fiecare stat are posibilitatea de a adopta legislatia referitoare la cultele religioase in functie de istoria statului, de interesul populatiei pentru biserica, de traditiile si obiceiurile existente. Scopul acestei lucrari este de a prezenta, intr-un mod comparativ, modul in care unele state membre isi gestioneaza relatia cu biserica in ceea ce priveste impozitele bisericesti. Avand in vedere ca bisericile sunt entitati autonome, au fost analizate unele surse de finantare a bisericii, finantarea de stat sau autofinantarea, plata obligatorie sau optionala a impozitului bisericesc in unele state membre si cotele de impozitare aferente impozitului bisericesc. In statele analizate, impozitul bisericesc este obligatoriu si reprezinta principala sursa de finantare a bisericilor (GABRIEL SILAGHI/ Studiu comparativ privind „impozitele pentru Biserica" in statele membre ale Uniunii Europene – articol in limba engleza).
● Rubrica de jurisprudenta nationala din Cluj Tax Forum Journal 5/2021 (Septimiu Ioan Put) abordeaza impozitarea criptomonedelor si regimul fiscal al veniturilor obtinute de un cetatean strain pe teritoriul Romaniei.
– Impozitarea criptomonedelor a devenit o preocupare atat pentru organul administrativ, cat si pentru practica judiciara. Desi pana in prezent jurisprudenta nu este una exuberanta in materie de criptomonede, aspectele de natura fiscala au captat atentia justitiabilului datorita cuantumului cel mai adesea exorbitant al sumelor stabilite de organele fiscale. Care este directia jurisprudentei pentru tranzactionarea monedelor virtuale din perioada 2015-2016? Care sunt remediile juridice avute in vedere de magistrati in contextul legislativ existent la acel moment? Acestea sunt cateva intrebari la care practica judiciara a oferit raspunsuri inclusiv prin trimiterea la principiile de drept fiscal.
– Regimul fiscal al veniturilor obtinute de un cetatean strain pe teritoriul Romaniei trebuie privit in functie de rezidenta fiscala a acestuia. Cum se stabileste rezidenta fiscala? Este importanta existenta unei conventii de evitare a dublei impuneri? Ipoteza analizata are in vedere venituri obtinute din dividende de catre un cetatean strain pe teritoriul Romaniei, a carui rezidenta fiscala a fost stabilita de catre organul fiscal ex officio ca fiind in Romania.
● o selectie voluminoasa si variata ca tematica din jurisprudenta in materie fiscala a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (iulie – august 2021) (Alexandra Maria POP)
●Rubrica speciala de consultanta fiscala (Sorin ROMAN) trateaza un subiect de maxim interes pentru profesionisti: Incidenta fiscala a clauzelor penale din contractele intre profesionisti.
● De mai bine de doua decenii, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica este principalul catalizator al legislatiei fiscale la nivel mondial, iar proiectul GloBE nu face cu siguranta exceptie. Beneficiind si de sustinerea politica a grupului G20, dar bine integrat si in contextul unei relansari a abordarii fiscale post COVID-19, proiectul GloBE are toate sansele sa devina, in viitorul apropiat, o realitate. Global Minimum Taxation? An Analysis of the Global Anti-Base Erosion Initiative, Ed. IBFD, Amsterdam, 2021 – A. Perdelwitz, A. Turina (editori) este cartea recenzata in Cluj Tax Forum Journal nr. 5/2021. Desi relativ tehnica, aceasta lucrare merita parcursa da capo al fine pentru o mai buna intelegere a noii fiscalitati sau, mai precis, a modului in care fiscalitatea se adapteaza timpurilor moderne.
CLUJ TAX FORUM JOURNAL NR. 5/2021
CUPRINS
EDITORIAL
Cosmin Flavius COSTAS/ Partea din fata a calului
Noutati fiscale
Comunitatea fiscala internationala ajunge la un acord fiscal capital pentru era digitala
Articole
Lia PRICOPE/ Masurile asiguratorii in materia evaziunii fiscale uitate in timp si decuplate de realitate
Alexandru MOS/ Limitele neclare ale integrarii fiscale in materia impozitelor directe: descifrarea retelei de justificari folosite de statele membre in jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (articol in limba engleza)
Cristina ONET/ Consideratii critice privind procedura de indrumare si asistenta a contribuabililor si platitorilor ale caror creante fiscal-bugetare sunt administrate de A.N.A.F.
Gabriel SILAGHI/ Studiu comparativ privind „impozitele pentru Biserica” in statele membre ale Uniunii Europene (articol in limba engleza)
SINTEZA DE JURISPRUDENTA FISCALA
NATIONALA
septembrie – octombrie 2021
Septimiu Ioan PUT
REPERTORIUL DE JURISPRUDENTA IN MATERIE
FISCALA AL CURTII DE JUSTITIE A UNIUNII EUROPENE
septembrie – octombrie 2021
Alexandra Maria POP
Sorin ROMAN/ CONSULTANTA FISCALA
Incidenta fiscala a clauzelor penale din contractele intre profesionisti
RECENZII
Cosmin Flavius COSTAS/ Global Minimum Taxation? An Analysis of the Global Anti-Base Erosion Initiative, Ed. IBFD, Amsterdam, 2021 – A. Perdelwitz, A. Turina (editori)
