Multitudinea si diversitatea problemelor pe care le-au avut de solutionat instantele constitutionale in exercitarea atributiilor lor isi gasesc sursa in nevoia de a raspunde in mod adecvat, eficient si, mai ales, respectand standarde sau principii constitutionale la provocarile pe care le aduce evolutia generalizata a societatii. Evolutia dreptului constitutional, atat in plan intern, cat si international, este un proces inerent evolutiei societatii, fapt ce a determinat ca in doctrina sa se afirme ca dreptul constitutional a devenit un drept jurisprudential.
De la aparitia procedurii jurisdictionale a solutionarii conflictului juridic de natura constitutionala, desfasurata in fata unei instante constitutionale specializate, ca mod de reglare, mediere si disciplinare a raporturilor juridice dintre diverse organe ale statului, avand ca obiectiv buna functionare a mecanismelor de putere si de distribuire a competentelor constitutionale intre autoritatile publice, tot mai multe state au consacrat in legislatia lor aceasta institutie juridica, iar scopul prezentei lucrari este acela de a analiza evolutia ei in Romania, de la data aparitiei, octombrie 2003, pana in prezent.
Au fost identificate elementele de continut ale institutiei juridice, si anume organele susceptibile de a intra in conflicte juridice de natura constitutionala (partile conflictului), actele/masurile/actiunile/omisiunile care pot determina conflicte juridice (obiectul conflictului), regulile care guverneaza procedura de solutionare a conflictelor, precum si efectele deciziilor Curtii Constitutionale asupra raporturilor juridice existente intre autoritatile publice. Prezentarea succesiva a acestor elemente a implicat o expunere analitica a cadrului normativ national si a tuturor situatiilor relevate de practica instantei constitutionale in intervalul mentionat, urmate de o sintetizare a problematicii rezultate in urma parcurgerii lor. Aspectele problematice au fost exemplificate cu situatii concrete deja aparute, precum si cu situatii imaginate de conflicte juridice de natura constitutionala, susceptibile de a aparea in cadrul relatiilor interinstitutionale dintre autoritatile publice si menite a sustine solutiile propuse.
Prezentarea este intregita cu o analiza a notiunilor cu care se opereaza in studiul efectuat, precum si cu o selectie a unor hotarari pronuntate de curti constitutionale ale unor state membre ale Uniunii Europene, relevante pentru materia supusa cercetarii.
„Nicicand in istoria instantei de contencios constitutional conflictele juridice intre autoritatile publice nu au fost mai prezente pe masa judecatorilor constitutionali ca in ultimii ani. Prin urmare, nu exista un moment mai oportun decat acesta pentru aparitia unei lucrari care trateaza problema conflictelor juridice de natura constitutionala, iar faptul cu adevarat remarcabil consta in originalitatea acestei lucrari – prima in literatura romana de specialitate care abordeaza tema, in complexitatea sa.”
Daniel Marius MORAR, judecator,
Curtea Constitutionala a Romaniei
„O analiza obiectiva a celei mai contestate atributii a Curtii Constitutionale era o necesitate in spatiul juridic romanesc. Iar aceasta este cu atat mai valoroasa, cu cat apartine unui magistrat-asistent al Curtii Constitutionale care a participat in mod direct inca din anul 2009 la elaborarea si redactarea deciziilor pronuntate de instanta constitutionala in exercitarea atributiei sale de solutionare a conflictelor juridice de natura constitutionala. Ca o consecinta, lucrarea surprinde viziunea unui practician in privinta evolutiei si consolidarii acestei atributii a Curtii Constitutionale, dezvaluie o imagine din interiorul a ceea ce numim constitutional adjudication si, in acest context, abordarea, chiar critica, a motivarilor deciziilor sau a solutiilor pronuntate reprezinta in sine un indicator pentru posibile viitoare dezvoltari jurisprudentiale.”
Dr. BENKE Károly, magistrat-asistent sef,
Curtea Constitutionala a Romaniei
„Mihaela Senia Costinescu trateaza in lucrarea sa o tema ale carei importanta si actualitate nu trebuie argumentate in mod special, fiind relevate cu suficienta de faptul ca, in ultimii 5 ani mai ales, Curtea Constitutionala a fost deseori sesizata cu solutionarea unor conflicte juridice de natura constitutionala, exersandu-si astfel un adevarat rol de mediator intre autoritatile publice si de gardian al Legii fundamentale. Lucrarea este scrisa intr-un limbaj juridic coerent si de tinuta, are la baza o bibliografie bogata si aduce subiectului tratat o contributie creatoare.”
Prof. univ. dr. Mircea CRISTE,
Universitatea de Vest din Timisoara
Capitolul I. Aparitia institutiei conflictului juridic de natura constitutionala intre autoritatile publice in Romania
Sectiunea 1. Definirea notiunii de „conflict juridic”. Delimitarea de „conflictul politic”
Sectiunea a 2‑a. Definirea notiunii de „autoritati publice”
Sectiunea a 3‑a. Principiul separatiei puterilor, al echilibrului si controlului reciproc, ca premisa a solutionarii conflictului juridic de natura constitutionala
Sectiunea a 4‑a. Principiul colaborarii loiale si al respectului reciproc intre autoritatile publice
Sectiunea a 5‑a. Notiunea de conflict juridic „de natura constitutionala”
Sectiunea a 6‑a. Geneza art. 146 lit. e) din Constitutia Romaniei
Capitolul al II‑lea. Procedura jurisdictionala de solutionare a conflictelor juridice de natura constitutionala
Sectiunea 1. Subiectii de drept care pot sesiza instanta constitutionala
Sectiunea a 2‑a. Conditii de admisibilitate a cererii de solutionare a conflictului
Sectiunea a 3‑a. Reguli generale de procedura
Sectiunea a 4‑a. Reguli speciale de procedura
Sectiunea a 5‑a. Concluzii
Capitolul al III‑lea. Partile conflictului juridic de natura constitutionala
Sectiunea 1. Prezentare generala
Sectiunea a 2‑a. Autoritatea legiuitoare
Sectiunea a 3‑a. Autoritatea executiva
Sectiunea a 4‑a. Autoritatea judecatoreasca
Sectiunea a 5‑a. Autoritati publice cu relevanta constitutionala
Sectiunea a 6‑a. Concluzii
Capitolul al IV‑lea. Obiectul conflictului juridic de natura constitutionala
Sectiunea 1. Conduita generatoare a conflictului
Sectiunea a 2‑a. Conflictele vindicatio potestatis
Sectiunea a 3‑a. Conflictele „prin imixtiune”
Sectiunea a 4‑a. Blocajul institutional
Sectiunea a 5‑a. Concluzii
Capitolul al V‑lea. Efectele deciziilor instantei constitutionale
Sectiunea 1. Caracteristici generale
Sectiunea a 2‑a. Etapa solutionarii in abstracto a cauzei. Interpretarea normelor constitutionale aplicabile
Sectiunea a 3‑a. Etapa solutionarii in concreto a cauzei
Sectiunea a 4‑a. Executarea deciziilor Curtii Constitutionale
Sectiunea a 5‑a. Concluzii
Capitolul al VI‑lea. Jurisprudenta relevanta a altor instante constitutionale
Sectiunea 1. Solutionarea conflictelor de competenta in plan orizontal
Sectiunea a 2‑a. Solutionarea conflictelor de competenta in plan vertical
Sectiunea a 3‑a. Concluzii
Concluzii finale
