Editorialul din Curierul Judiciar, Nr. 1/2017 este semnat de prof.dr. Elena-Simina Tanasescu, avand ca tema aniversarea a 10 de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Data de 1 ianuarie 2007 reprezinta un reper important in istoria recenta a Romaniei. Aderarea la Uniunea Europeana a fost momentul cardinal pentru care s-au desfasurat mai bine de 10 ani de negocieri, armonizari normative si ajustari de practici administrative si dupa care, alti 10 ani, adaptarea la integrarea europeana a continuat inclusiv in viata de zi cu zi. Acest editorial ar fi putut aborda multe tematici din multe perspective, insa trasatura definitorie a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana a fost si a ramas euro-optimismul, fapt confirmat inclusiv de Euro-barometru numerosi ani la rand. Acesta este motivul pentru care autorul a ales sa prezinte pe scurt o evolutie legislativa si jurisprudentiala ce ilustreaza modul dialogic entuziast in care s-a dezvoltat interactiunea dintre autoritatile statului roman si institutiile europene, cu sprijinul nemijlocit al cetatenilor romani, deci europeni.
In cadrul rubricii Curier legislativ sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1 - 31 decembrie 2016, inclusiv decizii ale Curtii Constitutionale si ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie publicate in Monitorul Oficial al Romaniei.
Rubricile de Actualitate europeana si Actualitate internationala corespunzatoare lunii noiembrie 2016 aduc in prim plan principalele activitati de la nivelul institutiilor Uniunii Europene, dar si evenimentele de interes international. Cele doua rubrici sunt semnate de dna Daniela Ivan, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.
Practica judiciara neunitara
Rubrica este dedicata practicii judiciare neunitare cuprinde solutii ce ilustreaza aparitia unei jurisprudente neunitare cu privire la o problema de drept de actualitate fie prin aceea ca priveste interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durata, ceea ce face ca practica neunitara sa se manifeste intr-o perioada mai mare de timp, fie pentru ca priveste o norma cu implicatii imediate asupra unui numar mare de raporturi juridice, chiar daca intr-o perioada limitata de timp. In acest numar judecator, drd. Razvan Anghel analizeaza natura si competenta de solutionare a litigiilor privind plata ajutorului acordat, la trecerea in rezerva sau in retragere, respectiv la incetarea raporturilor de serviciu, a personalului militar, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare.
Dreptul afacerilor
Articolul Directia extinderii fenomenului „insolventa” – conturarea noului Cod al insolventei prin filtrul economico-social actual, semnat de prof.dr. Ionel Didea si drd. Diana-Maria Ilie, supune analizei esenta noii viziuni asupra fenomenului insolventa, aceasta fiind conturarea unei culturi juridice orientate spre promovarea spiritului antreprenorial, a investitiilor, a ocuparii fortei de munca, crearea unei piete atractive care sa contureze o buna functionare a pietei interne, la nivelul Uniunii Europene existand o preocupare continua de imbunatatire si codificare a legislatiei in domeniul specific al insolventei. Analiza elaborata in prezentul articol pune accent pe partea de reorganizare, redresare, reabilitare, reliefand, totodata, avantajele abordarii unor astfel de proceduri, care se extind in special spre directia de salvgardare a subiectelor implicate, cu efect de interes general ce se impune in contextul economic si social actual, conform noului obiectiv al Comisiei Europene.
Drept privat
Articolul Aprecieri asupra caracterului nefondat al recursului, semnat de prof.dr.h.c. Ioan Les, constituie o analiza a lipsei unei armonizari intre dispozitiile cuprinse in materia cercetata in noul Cod de procedura civila si in noul Cod de procedura penala. Necorelarile pornesc chiar de la denumirea celor doua cai extraordinare de atac: recurs in casatie, in materie penala, si recurs, in materie civila. Aceeasi lipsa de armonizare a fost remarcata si in ceea ce priveste solutiile pronuntate de catre instantele de recurs. Diferentieri nejustificate exista si in ceea ce priveste procedura prealabila judecarii in fond a recursului, cele doua Coduri facand referiri, din punct de vedere formal, la proceduri diferite, de filtrare a recursurilor, respectiv de admitere in principiu. Notabile sunt si diferentele in privinta componentei completului de filtru si, respectiv, a celui ce se pronunta, in materie penala, asupra admisibilitatii in principiu a recursului in casatie.
Drept public
Articolul Despre necesitatea publicarii deciziilor prim-ministrului in Monitorul Oficial al Romaniei, semnat de dr. Dumitru-Daniel Serban, aduce in discutie si doreste sa puna in evidenta faptul ca in Monitorul Oficial al Romaniei nu se poate publica chiar orice decizie apartinand prim-ministrului (spre pilda, o decizie de denigrare a unui opozant politic), prilej pentru eventuale abuzuri si incalcari ale drepturilor si intereselor legale ale persoanelor, preeminente obligatiei de transparenta administrativa. Dupa cum deciziile clasificate nu sunt supuse regimului de publicare, si cele „particulare”, adoptate intuitu personae, sau cele „de uz intern”, care sunt de interes doar pentru un anumit individ ori o anumita autoritate/compartiment si care se pot comunica direct, ar trebui prohibite de la difuzare in spatiul public. Nu doar informatiile clasificate trebuie protejate prin nedivulgare, ci si cele care tin de datele cu caracter personal, de intimitatea si demnitatea persoanei, de secretele comerciale, profesionale, bancare si fiscale, de proprietatea intelectuala, de anchetele penale si disciplinare in curs si lista continua. Actul poate iesi din sfera de legitimitate nu prin continutul sau, ci prin operatiunea exterioara a supunerii lui atentiei generale prin publicare in foaia oficiala a statului.
Drept penal
Articolul Insuportabila usuratate a legaturii dintre insolventa si dreptul penal, semnat de procuror Alexandra-Mihaela Sinc si lector dr. Andra-Roxana Trandafir, supun analizei modalitatea in care se realizeaza reprezentarea persoanei juridice in procesul penal, aceasta fiind reglementata, la nivel de principiu, de dispozitiile art. 491 C.proc.pen. Potrivit acestui text, reprezentarea persoanei juridice la indeplinirea actelor procesuale si procedurale se face de reprezentantul sau legal. Daca impotriva acestui reprezentant s-a pus in miscare actiunea penala pentru fapta retinuta si in sarcina persoanei juridice sau pentru fapte conexe acesteia, persoana juridica isi numeste un mandatar pentru a o reprezenta. In cazul in care persoana juridica nu si-a numit un astfel de reprezentant, el este desemnat de catre procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, judecatorul de camera preliminara sau instanta, dintre practicienii in insolventa.
Rubrica de Sinteze de jurisprudenta isi pastreaza structura, dar si actualitatea: CC, CEDO, CJUE, IPI, IRUMB – octombrie 2016.
In acest numar avocat Mihai Andrei Dinu semneaza pamfletul Romania, te iubesc si... Asa.
