Editia de fata a revistei Curierul Judiciar reprezinta un omagiu adus Noului Cod civil si este dedicata acestui extraordinar act normativ. In cuprinsul ei se gasesc studii din felurite materii ale Codului, in abordari dintre cele mai diverse. Articolele acestei editii speciale cerceteaza institutii complet nou reglementate, precum fiducia, logodna, reproducerea umana asistata medical, dar prezinta aspectele noi privind institutii consacrate de Codul civil de la 1864, cum ar fi riscurile in contracte, certificatul de mostenitor sau decaderea din drepturile parintesti. Cu siguranta ca editia din luna octombrie 2011 este debutul unei frumoase traditii in tratarea noii reglementari.
Tot in cuprinsul prezentei editii, revista gazduieste un interviu-eveniment, in cadrul caruia domnul profesor universitar doctor Lucian Mihai, presedinte al comisiei de elaborare a Proiectului Codului civil si al comisiei de elaborare a Legii pentru punerea in aplicare, are amabilitatea de a face vorbire despre activitatea in comisie si despre viziunea pe care domnia sa o are asupra implicatiilor Noului Cod in realitatea juridica. De asemenea, inedita devine si rubrica jurisprudentei, in care este prezentata prima speta solutionata de o instanta judiciara in temeiul Noului Cod.
Din perspectiva unui jurist roman, cu precadere din perspectiva unui „privatist”, cum s-ar recomanda cititorul acestei editii speciale a Curierului Judiciar, dedicate Noul Cod civil, pare greu de crezut ca ar mai exista si altceva decat coplesitorul act normativ. Replicile uzuale sunt filtrate prin porii fini ai noii reglementari, glumele cotidiene tind sa incorporeze iz de Nou Cod civil. Cu toate acestea, este posibil si se intampla efectiv sa existe viata complet neafectata de acesta. Mai mult, este posibil ca, oroarea-ororilor, inca sa se gaseasca juristi romani care nu cunosc despre aplicabilitatea acestei noi legi, dar, fireste, aceasta este o poveste care, imi veti spune, nu are nicio legatura cu o celebrii doi suscitati domni americani si speram sa nu aiba legatura nici cu noi.
Inainte de toate, Codul civil intrat in vigoare la 1 octombrie 2011 nu este propriu-zis nou. Fireste ca nu a fost aplicabil anterior si nu reprezinta o simpla rectificare legislativa, insa nu reprezinta nici un implant strain sistemului normativ romanesc. Sub un prim aspect, institutiile reglementate de el sunt rezultat al evolutiei doctrinei si practicii judiciare. Cu unele exceptii de notiuni, solutii ori, pe alocuri, de institutii intregi care au caracter de noutate, acest act normativ nou nu ar trebui sa surprinda un jurist familiarizat cu doctrina. Sub un al doilea aspect, adoptarea Codului a urmat unui proces indelungat de elaborare despre care, cu siguranta, redactorii proiectului sunt indreptatiti sa dezvaluie. Mai mult, o versiune de proiect matur a fost publicata in urma cu mai bine de o jumatate de deceniu, colectand, in aceasta maniera, observatii valoroase pentru membrii comisiei de elaborare, fapt ce a condus la o sedimentare chibzuita si la plusvaloare. Este deopotriva adevarat insa ca, exotice si misterioase, studiile publicate in ultimul deceniu despre prevederile proiectului de cod pareau sa intereseze mai putin mediul juridic. Pana, in fapt, la intrarea sa in vigoare, Noul Cod civil reprezenta o perspectiva de astru indepartat, prea putin probabil sa populeze vietile generatiilor care practicau contemporan dreptul, iar cineva care ar fi colectat cate un banut, de cate ori auzea ca intrarea in vigoare va fi amanata, avea vocatia devenirii unui om instarit.
Lector univ. dr. Adriana Almasan
Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti
Coordonatorul rubricii de Drept privat
