Editorialul din Curierul Judiciar, Nr. 12/2017 este semnat de prof. dr. Lucian Bercea, decanul Facultatii de Drept a Universitatii de Vest din Timisoara si constituie o sinteza a Mesei rotunde cu tema Invatamantul juridic din Romania. Prezumtii. Fictiuni. Realitatea, organizate cu ocazia aniversarii a 25 de ani de la infiintarea Facultatii de Drept din Timisoara. A fost un prilej de reflectie si dezbatere asupra starii actuale a invatamantului juridic romanesc si asupra obiectivelor acestuia pe termen mediu si lung.
In cadrul rubricii Curier legislativ realizata de drd. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1 - 23 noiembrie 2017, inclusiv decizii de admitere ale Curtii Constitutionale, Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ale Curtii Europene a Drepturilor Omului publicate in Monitorul Oficial al Romaniei.
Rubricile de Actualitate europeana si Actualitate internationala corespunzatoare lunii noiembrie 2017 aduc in prim plan principalele activitati de la nivelul institutiilor Uniunii Europene, dar si evenimentele de interes international. Cele doua rubrici sunt semnate de Daniela Ivan, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.
Practica judiciara neunitara
Rubrica realizata de judecator drd. Razvan Anghel dedicata practicii judiciare neunitare cuprinde solutii ce ilustreaza aparitia unei jurisprudente neunitare cu privire la o problema de drept de actualitate fie prin aceea ca priveste interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durata, ceea ce face ca practica neunitara sa se manifeste intr-o perioada mai mare de timp, fie pentru ca priveste o norma cu implicatii imediate asupra unui numar mare de raporturi juridice, chiar daca intr-o perioada limitata de timp. In acest numar sunt analizate momentul de la care curge termenul de aplicare a sanctiunii disciplinare in cazul personalului didactic, didactic auxiliar, de conducere, de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar.
Dreptul afacerilor
Articolul Interpretarea notiunii de consumator in jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene este semnat de lector dr. Mihaela-Georgiana Iliescu. In contextul in care notiunea de consumator este o notiune cu un continut variabil in dreptul unional, o notiune operationala si dinamica, care este definita prin raportare la dispozitiile fiecarui act normativ in cauza, un rol semnificativ in procesul de uniformizare a aplicarii normelor juridice incidente notiunii de consumator si implicit in clarificarea acestei notiuni a revenit Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Prezentul articol realizeaza o analiza detaliata a hotararilor semnificative ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene in materie.
Drept privat
Comentariul Deciziei nr. 654/12.03.2013 Curtii de Apel Galati, Sectia a II-a civila, semnat de lector dr. Dragos-Mihail Daghie, privind domiciliul procesual ales, modalitatea de stabilire si neindicarea optiunii in mod expres. Domiciliul procesual ales se poate stabili, in conditiile art. 93 C.proc.civ. din 1865, ca o alta locatie unde parte solicita comunicarea actelor de procedura insa trebuie sa fie aratata si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura, mentiune ce trebuie indicata expres si care nu poate fi presupusa ca fiind existenta prin simpla mentionare a datelor de identificare ale reprezentantului conventional. Prin decizia nr. 657 instanta de recurs, Curtea de Apel Galati, a reusit sa inoveze dispozitiile aplicabile domiciliului procesual ales. De altfel, instanta a stabilit dispozitii sustinute de prevederi mai mult de lege ferenda decat de lege lata, ignorand faptul ca hotararea judecatoreasca se pronunta in numele legii si nu in numele echitatii sau al altor reglementari.
Articolul Abordari comparatiste privitoare la organizarea Inspectiei Judiciare este semnat de prof.dr. Ioan Les. In cuprinsul studiului de fata este realizata o prezentare comparativa a modului de organizare a Inspectiei Judiciare, cu deosebire, in cele mai importante democratii europene. Au fost identificate patru modele principale de organizare a institutiei: a) constituirea unei inspectii judiciare in cadrul Ministerului Justitiei; b) constituirea unui organism de investigare in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (sau a unui organism cu o denumire asemanatoare); c) organizarea unei proceduri parlamentare de investigare si aplicare a sanctiunilor disciplinare; d) constituirea unui organism distinct de Consiliul Superior al Magistraturii si de puterea executiva. Autorul remarca ca un model frecvent utilizat este cel francez, respectiv de organizare a institutiei pe langa „ministrul justitiei”, solutie ce poate genera insa serioase susceptibilitati datorita posibilei implicari a executivului in activitatea Inspectiei Judiciare. Dintre solutiile prezentate cele mai potrivite pentru sistemul judiciar roman sunt considerate de catre autor cele legate de mentinerea Inspectiei Judiciare ca structura in cadrul CSM sau constituirea ei ca o entitate autonoma. Prima dintre aceste din urma solutii ar implica si o mai semnificativa reprezentare a societatii civile in cadrul CSM.
Articolul Semnificatia sintagmei „loc de munca organizat supus controlului” in lumina modificarilor aduse Codului muncii de O.U.G. nr. 53/2017 este semnat de avocat, drd. Georgiana Enache. Incepand cu luna august a anului 2017 au fost instituite o serie de modificari ale Codului muncii vizand, in esenta, combaterea fenomenului de „munca la negru” (munca nedeclarata). In acest context, legiuitorul roman a prevazut si statuat ca in ipoteza identificarii unui caz de munca nedeclarata, inspectorul de munca dispune ca masura complementara sistarea activitatii locului de munca organizat supus controlului. Analizand prevederile din legislatia romana a muncii, se constata ca notiunea de „loc de munca” este susceptibila de mai multe intelesuri, motiv pentru care insasi intinderea prerogativelor inspectorilor de munca este incerta. Ne propunem prin prezentul articol sa analizam sensurile notiunii de „loc de munca” pentru a stabili care este finalitatea urmarita de legiuitor prin modificarile aduse Codului muncii.
Drept public
Articolul Anularea actelor administrative cu caracter normativ. Aspecte practice este semnat de avocat, dr. Alexandru Dimitriu si consilier juridic Ciprian Popa. Anularea actelor administrative cu caracter normativ reprezinta unicul remediu in fata excesului de putere sau, uneori, al incompetentei si/sau a relei intentii a unora din persoanele cu pozitie de decizie in cadrul organelor administrative sau executive (Guvern, ministere de resort, autoritatile administratiei locale etc.). Prevederile Legii nr. 554/2004 permit atacarea in contencios a actelor administrative cu caracter normativ, atat cu actiune in anulare, cat si cu cerere de suspendare a efectelor actului administrativ pana la solutionarea definitiva a actiunii in anulare. Motivele ce pot fi folosite in vederea anularii actelor administrative cu caracter normativ sunt relativ putine, intrucat oportunitatea adoptarii de catre forta executiva a unor astfel de acte nu poate fi supusa cenzurii instantelor de judecata. In prezenta lucrare ne propunem sa tratam, dintr-o perspectiva eminamente practica, motivele ce pot fi folosite in vederea anularii unui act administrativ cu caracter normativ.
Drept penal
Articolul Dolul. Delimitari fata de infractiunea de inselaciune, semnat de avocat Dragos-Cristian Sarban, propune spre analiza aceasta comparatie intrucat exista numeroase asemanari si, din contra, mai putine deosebiri intre institutia dolului si infractiunea de inselaciune, de aceea apare si posibilitatea confundarii acestora ori chiar a suprapunerii lor. In cazul dolului nu este prevazuta conditia ca partea sa sufere un prejudiciu, cum este necesar pentru existenta inselaciunii; masinatiile folosite sunt, de obicei, mai simpliste; se poate savarsi prin omisiune ori chiar prin comportament; contractul se executa, partea incercand doar sa determine pe cocontractant la incheierea contractului in alte conditii.
Articolul Ineficienta tratamentului sanctionator al pluralitatii intermediare este semnat de auditor de justitie Madalin Hurducaciu. Pluralitatea intermediara reprezinta o forma a pluralitatii de infractiuni cu un regim sanctionator propriu. Acest lucru a fost recunoscut cvasiunanim atat de doctrina, cat si de practica judiciara. Totusi, modalitatea de aplicare a regimului sanctionator a dezvoltat mai multe opinii, fiecare in parte dovedindu-se a avea anumite carente in ceea ce priveste modalitatea de calcul al pedepsei sau al rezultatului obtinut in urma aplicarii regulilor de la pluralitatea intermediara. Prezenta lucrare a fost scrisa in scopul evidentierii acestor probleme, precum si pentru a propune o posibila solutie.
Rubrica de Sinteze de jurisprudenta isi pastreaza structura, dar si actualitatea: CC, CEDO, CJUE, IRUMB – septembrie-octombrie 2017.
In acest numar avocat Mihai Dinu semneaza pamfletul Povestea bradului Marcel (poveste de iarna).
Ca in fiecare numar, revista cuprinde un Index alfabetic si un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.
Asa cum v-am obisnuit, ultimul numar din fiecare an al revistei contine Tabla de materii a revistei Curierul Judiciar pe anul 2017, in care puteti consulta toate materialele publicate in numerele din 2017, cu indicarea rubricii, titlului, autorului si a numarului de revista in care se regasesc acestea.
