Numarul de fata al Curierului Judiciar este dedicat in exclusivitate Noului Cod al muncii, care a intrat in vigoare la 1 mai 2011, fiind inca de la inceput un izvor de nemultumire pentru salariati, angajatori, organizatii sindicale si patronale, dar si pentru teoreticienii si practicienii din domeniul dreptului muncii.
Editorialul semnat de lector univ. dr. Luminita Dima, aduce in prim plan unele dintre cele mai importante modificari, punand in evidenta motivatia acestui numar al revistei: „Ne propunem sa oferim cititorilor solutii de interpretare ale unor prevederi legale neclare sau incomplete, sa le impartasim din experienta noastra ca teoreticieni si practicieni in domeniul dreptului muncii, precum si din experienta noastra practica acumulata de la momentul intrarii in vigoare a modificarilor aduse Codului muncii si Legii dialogului social”.
In continuare, sunt prezentate principalele modificari avute in vedere la adoptarea Legii nr. 40/2011 pentru modificarea si completarea Codului muncii si Legii nr. 62/2011 a dialogului social, conform expunerilor de motive publicate de Camera Deputatilor.
Seria de articole debuteaza cu studiul semnat de avocat Costel Gilca, in care se arata ca de-a lungul secolului al XIX-lea, documentele atesta existenta unor raporturi juridice de munca suficient de complexe, in care putem identifica germenii institutiilor de dreptul muncii din zilele noastre, ceea ce conduce la concluzia ca dreptul muncii s-a dezvoltat ca o ramura de sine statatoare, cu institutii specifice, care s-au perfectionat in timp.
Prof. univ. dr. Alexandru Athanasiu comenteaza art. 16 din Codul muncii privind forma scrisa a contractului individual de munca, criticand eliminarea prevederilor care instituiau prezumtia incheierii contractului individual de munca pe durata nedeterminata in ipoteza neincheierii sale in forma scrisa, sustinand modificarea acestui articol in sensul sanctionarii angajatorului pentru munca prestata anterior inregistrarii contractului cu amenda contraventionala, nicidecum prin nulitatea efectelor contractului de munca incheiat, care ar sanctiona mai mult angajatul.
Articolul urmator, semnat de lector univ. dr. Luminita Dima, trateaza elementele de noutate aduse de Legea nr. 40/2011 in privinta continutului contractului individual de munca, abordand aspecte precum forma scrisa a contractului, stabilirea atributiilor corespunzatoare fiecarui salariat prin fisa postului, stabilirea obiectivelor de performanta si a criteriilor de evaluare profesionala si perioada de proba.
Lector univ. dr. Aurelian Gabriel Uluitu avanseaza in articolul sau o serie de solutii actuale de reglementare din legislatia muncii, necesar a fi urgent revazute de catre legiuitor, autorul subliniind faptul ca modificarile operate prin Legea nr. 40/2011 si Legea nr. 62/2011 nu sunt corelate, in mare masura, cu normele vechi si, in loc sa usureze misiunea celor care aplica dreptul muncii, acestea le ingreuneaza activitatea.
Urmatorul articol, semnat de lector univ. dr. Daniela Motiu, ridica problema aptitudinii in munca a salariatului, autorul notand ca angajatorul poate dispune concedierea salariatului inapt medical numai dupa ce a demonstrat ca nu detine un loc de munca vacant sau salariatul nu si-a exprimat consimtamantul fata de propunerile angajatorului, precum si dupa notificarea cazului catre agentia teritoriala de ocupare a fortei de munca.
Prof. univ. dr. Raluca Dimitriu analizeaza conceptul de „munca precara” si implicatiile sale in reglementarea raporturilor de munca, autorul evidentiind ca, desi aceasta problematica se afla in mod constant in atentia Uniunii Europene, optiunea legiuitorului european nu este si nu ar putea fi in sensul promovarii unor modalitati unice si nediferentiate de angajare, lasand la latitudinea fiecarui sistem in parte reglementarea raporturilor individuale si colective de munca.
Obligatia instiintarii celeilalte parti despre incetarea raportului de munca din vointa unilaterala face obiectul urmatorului articol, semnat de lector univ. dr. Lucia Uta, cateva decizii recente ale Curtii de Apel Bucuresti oferind autorului prilejul unor consideratii asupra interpretarii si aplicarii dispozitiilor legale privind preavizul.
Articolul care incheie acest numar este semnat de Cristina Casian si aduce in discutie noile prevederi privind constituirea, organizarea si functionarea Comitetelor europene de intreprindere, prezentand cadrul legal national din perspectiva drepturilor la informare, consultare si formare ale angajatului, a competentei si a compunerii comitetului, a recunoasterii rolului organizatiilor sindicale si patronale si a introducerii unei clauze de adaptare in eventualitatea unei modificari importante a structurii intreprinderilor.
