Editorialul din acest numar este semnat de prof.dr. Mircea Dutu, Directorul Institutului de Cercetari Juridice „Acad. Andrei Radulescu” al Academiei Romane, care ne vorbeste despre proiectul cultural-stiintific national ENCICLOPEDIA JURIDICA ROMANA, a carei lansare reprezinta un moment important in dezvoltarea stiintei si a culturii juridice romanesti, iar realizarea sa va constitui un punct culminant si un reper fundamental in devenire dreptului roman post-modern. Lucrarea isi propune o viziune integrata asupra continutului termenilor si notiunilor prezentate in sensul ca, din punct de vedere conceptual, elementele de drept national, unional-european si international sunt complementare, semnificatiile lor se intrepatrund, spre a se obtine un rezultat nou, ireductibil la primele, cu diferite fatete si cu valente superioare. EJR poarta in sine o puternica semnificatie simbolica. Ea reprezinta un sistem juridic post-modern, de tip occidental, dupa 150 de ani de dezvoltare si, in acelasi timp, un reper de identificare a unei culturi juridice ancorata traditiilor si deschisa spre orizonturile globalizarii.
In cadrul rubricii Curier legislativ sunt prezentate cele mai importante acte normative din luna mai 2015, inclusiv decizii ale Curtii Constitutionale, decizii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, precum si recursuri in interesul legii promovate in materie civila li penala.
Rubricile de Actualitate europeana si Actualitate internationala corespunzatoare lunii aprilie 2015 aduc in prim plan principalele activitati de la nivelul institutiilor Uniunii Europene, dar si evenimentele de interes international. Cele doua rubrici sunt semnate de Daniela Ivan, respectiv de conf.dr. Bogdan Aurescu.
Practica judiciara neunitara
Rubrica realizata de judecatorul Razvan Anghel dedicata practicii judiciare neunitare cuprinde solutii ce ilustreaza aparitia unei jurisprudente neunitare cu privire la o problema de drept de actualitate fie prin aceea ca priveste interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durata, ceea ce face ca practica neunitara sa se manifeste intr-o perioada mai mare de timp, fie pentru ca priveste o norma cu implicatii imediate asupra unui numar mare de raporturi juridice, chiar daca intr-o perioada limitata de timp. In acest numar este analizat modul de stabilire a stagiului complet de cotizare si a varstei standard de pensionare potrivit Legii nr. 263/2010.
Dreptul afacerilor
Articolul Patrimoniul de afectatiune al profesionistilor persoane fizice, semnat de drd. Loredana Cochior, propune sa analizeze constituirea, componenta si evolutia patrimoniului de afectatiune al profesionistului persoana fizica si a masei patrimoniale fiduciare din perspectiva respectarii drepturilor creditorilor. Importanta analizarii acestor aspecte rezida in consecintele sale practice.
Drept privat
Comentariul Deciziei nr. 2045/09.04.2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia I civila, privind un caz aparte de subrogatie in temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, concesiunea bunurilor proprietate publica ori privata, semnat de avocat Cristina-Gabriela Rachita. In opinia autorului comentariului, solutia, demna de semnalat din practica judiciara pentru ca transeaza o problematica destul de rar intalnita, este totusi criticabila. Doua expresii folosite inadecvat de instanta au retinut atentia in mod special, „subrogatie reala” si „calitatea procesuala de concedent a recurentei”. Ambele fiind inedite in peisajul juridic romanesc, cata vreme subrogatia personala produsa in cauza, in realitate, se refera la preluarea de catre un tert a locului si rolului unui creditor in raportul juridic, iar calitatea de concedent tine, mai degraba, de dreptul material, decat de cel procesual civil. Mai mult, concluzia instantei in sensul ca art. 14 din Legea nr. 10/2001 ar institui o forma speciala de subrogatie reala cu titlu particular in privinta calitatii de concedent este un caz vadit de aplicare si interpretare gresita a legii.
Articolul Denuntarea unilaterala – noutate legislativa din perspectiva reglementarii in noul Cod civil, semnat de lect.dr. Bazil Oglinda, propune o evaluare interesanta a provocarilor jurisprudentiale si doctrinare privind denuntarea unilaterala, mai ales ca regula simetriei in contracte se aplica nu numai in privinta incetarii efectelor contractului ca urmare a revocarii lui, ci si in privinta modificarilor efectelor contractului, asa cum rezulta expressis verbis din formularea art. 1270 alin. (2) C.civ. Analiza se concentreaza pe regimul juridic al denuntarii unilaterale din perspectiva dreptului comun, asa cum a optat legiuitorul prin reglementarea in doua articole, art. 1276 si art. 1277 C.civ., intr-o organizare prin diferentiere tripartita, si anume: regimul juridic al denuntarii unilaterale a contractelor cu executare uno ictu; regimul juridic al denuntarii unilaterale in cazul contractelor cu executare succesiva incheiate pe durata determinata; regimul juridic al denuntarii unilaterale in cazul contractelor cu executare succesiva incheiate pe durata nedeterminata.
Articolul O posibila replica la Decizia Curtii Constitutionale nr. 542/2014 referitoare la unele dispozitii din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, semnat de prof.dr. Alexandru Athanasiu si drd. Ana-Maria Vizireanu, constituie continuarea studiului deja publicat in Curierul Judiciar nr. 2/2015, in care autorii isi propun sa examineze chestiunile ce au facut obiectul articolului mentionat si prin prisma DCC nr. 542/2014, pronuntata cu ocazia stabilirii conformitatii cu Legea fundamentala a dispozitiilor art. 1004 raportate la art. 1695 alin. (6) din Legea nr. 263/2010.
Drept public
Articolul Notiunea de cetatenie, semnat de prof.dr. Cristian Ionescu, aduce in prim plan unul dintre elementele constitutive ale statului, si anume populatia, iar analiza capata contur in jurul ecuatiei cetatean – stat – suveranitate. Notiunea de cetatenie are conotatii juridice multiple, in functie de natura raporturilor juridice in care aceasta se manifesta: raporturi de drept international, raporturi de drept constitutional; raporturi de drept administrativ; raporturi de dreptul familiei. Rezulta, asadar, ca termenul juridic de cetatenie are un caracter complex, generat de multitudinea si de natura ramurilor de drept care ii confera o haina juridica specifica.
Articolul Independenta justitiei – principiul fundamental al statului de drept, semnat de prof.dr. Verginia Vedinas si consilier juridic Ana Pana, propune fundamentarea semnificatiei principiului independentei justitiei. In egala masura, sunt semnalate unele aspecte constatate in activitatea Curtii de Conturi, care pun in discutie necesitatea ca principiul care guverneaza activitatea unei institutii, sa fie interpretat si aplicat respectand specificul si principiile aplicabile altor institutii ale statului, respectiv, principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat sau caracterul de unica autoritate legiuitoare a tarii, pe care il are Parlamentul.
Drept penal
Comentariul Deciziei nr. 1415/17.11.2014 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala, privind redeschiderea procesului penal, lipsa cercetarii judecatoresti si aplicarea directa a Conventiei europene a drepturilor omului, semnat de asist.drd. Teodor Manea si drd. Simona Anghel. In opinia autorilor comentariului, prin solutia pronuntata de Curtea de Apel pare ca s-a dorit, si s-a si reusit, integrarea cerintelor Curtii Europene a Drepturilor Omului cu privire la aplicabilitatea directa a prevederilor Conventiei in jurisprudenta nationala. Astfel, o scapare a legiuitorului, care nu a prevazut decat o paleta limitata a cazurilor in care instantele de control judiciar pot admite calea de atac, desfiinta prima solutie pronuntata intr-o cauza si trimiterea acesteia spre rejudecare, a fost corectata pe cale jurisprudentiala, totul cu scopul de a salvgarda dreptul petentului. In consecinta, autorii modalitatea instantei de solutionare a caii de atac este, pe de o parte, indoielnica, iar pe de alta, periculoasa.
Rubrica de Sinteze de jurisprudenta isi pastreaza structura, dar si actualitatea: CC, CJUE, IPI – martie 2015.
In cadrul rubricii Instrumente, avocatul Ferdinand Secosan, atrage atentia asupra efectelor juridice ale unei erori de traducere in versiunea in limba romana a art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventia europeana a drepturilor omului. Eroarea, pe fondul careia s-a suprapus o interpretare restrictiva si literala a unei instante de judecata din tara, a determinat consecinta unei erori judiciare. Eroarea judiciara a fost indreptata in calea de atac, insa indreptarea erorii de traducere, nefiind de competenta instantei de judecata, inca nu a avut loc. Prezentul articol este o pledoarie in sensul indreptarii grabnice a acestei erori.
Ca in fiecare numar, revista cuprinde un Index alfabetic si un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.
