Numarul din luna iunie al Revistei Curierul Judiciar va propune subiecte de maxima importanta juridica.
Editorialul din acest numar este semnat de prof.dr. av. Gheorghe Piperea care prezinta unele dintre cele mai importante modificari aduse de Noul „Cod” al insolventei. „Mult-asteptatul Cod al insolventei, adoptat initial prin ordonanta de urgenta si declarat neconstitutional din cauza adoptarii sale sub forma unei ordonante de urgenta, a devenit lege. Proiectul a fost votat de parlament si publicat in Monitorul Oficial nr. 466/2014 sub denumirea de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa. Legea nu este un cod in adevaratul sens al cuvantului, intrucat ar fi fost necesara parcurgerea unei proceduri prealabile (adoptarea unor Teze, prin hotarare a Guvernului). De altfel, proiectul initial nu preconiza un cod, si nici macar o lege noua, ci reunirea intr-un codex a diverselor reglementari in materie, plus o necesara ajustare sau coordonare a textelor care pareau a fi in divergenta (spre exemplu, in actele normative relative la insolventa societatilor bancare si a celor de asigurari se vorbea de insolvabilitate in loc de insolventa). In mod evident, noua lege va suscita lung timp de-acum incolo, multe si intense comentarii si dezbateri”.
In cadrul rubricii Curier legislativ sunt prezentate cele mai importante acte normative din luna iunie 2014, inclusiv deciziile de neconstitutionalitate, recursurile in interesul legii admise si deciziile CEDO publicate in Monitorul Oficial al Romaniei.
Rubricile de Actualitate europeana si Actualitate internationala corespunzatoare lunii mai 2014, realizate de dna Daniela Ivan, respectiv de dl Bogdan Aurescu, aduc in prim plan principalele activitati de la nivelul institutiilor Uniunii Europene, dar si evenimentele de interes international.
Drept privat
Articolul Executarea obligatiei de informare la incheierea contractelor, semnat de lect.dr. Adriana Almasan: „Importanta obligatiei de informare face necesara analiza atat din perspectiva compozitiei, dar si a modalitatii efective de executare a acesteia. Studiul cerceteaza particularitatile privind executarea obligatiei de informare ce incumba uneia sau ambelor parti la formarea contractului, ipoteza contractelor care impun o obligatie continua ori periodica de informare excedand scopului declarat. De asemenea, obligatia de informare este invecinata in privinta modului de executare cu obligatia de sfatuire, ceea ce permite comparatia din aceasta perspectiva. Nu in ultimul rand, sunt analizate aspecte speciale privind modalitatea de executare in cazul obligatiilor reciproce de informare”.
Articolul Dreptul de preemptiune in legislatia romana contemporana intre restrictionare si liberalizare, semnat de conf.dr. Manuela Tabaras: Preemptiunea reprezinta o institutie straveche in dreptul romanesc care s-a bucurat de studii ample, articole, monografii, teze de doctorat etc., insa, in ultimii ani institutia a fost intr-o continua tranzitie si modificare care justifica o noua radiografie, nicidecum exhaustiva, a principalelor acte normative care reglementeaza cu titlu de norme de drept comun sau, dimpotriva, cu caracter special, aceasta institutie dedicata tuturor persoanelor fi zice sau juridice, indiferent de categorie, deopotriva si unei sfere largi de bunuri, indiferent de natura acestora. Acestea nu doar restrictioneaza libertatea absoluta contractuala a vanzatorului si libera circulatie a bunurilor, ci, paradoxal, asigura liberalizarea pietei funciare, in acord cu obligatiile asumate de statul roman, astfel incat cetatenii straini, persoane fi zice, din comunitatea europeana sa poata cumpara fara restrictii terenuri agricole extravilane”.
Drept public
Articolul O posibila interpretare a art. 1 alin. (3) din Constitutie, semnat de prof.dr. Ioan Muraru si de lect.dr. Andrei Muraru, aduce in prim plan o modificare adusa Constitutiei in anul 2003 prin legea de revizuire, si anume completarea art. 1 alin. (3) cu formularea „in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989”: „In consecinta, idealurile Revolutiei din decembrie 1989, nominalizate in Comunicatul Frontului Salvarii Nationale (22 decembrie) si in Decretul-lege nr. 2 privind organizarea si functionarea Consiliului Frontului Salvarii Nationale au devenit norme constitutionale, permitand sa se agreeze categoria bloc de constitutionalitate. O consecinta constitutionala impune ca in functiile de conducere ale institutiilor fundamentale aceeasi persoana sa poata fi aleasa (numita) pentru cel mult doua mandate. Aceeasi regula trebuie aplicata si cat priveste deputatii si senatorii”.
Dosar tematic: revizuirea Constitutiei
In contextul mult disputatei revizuiri a Constitutiei, redactia revistei Curierul Judiciar a considerat oportuna publicarea unor articole care sa analizeze: necesitatea si oportunitatea revizuirii, motivatiile si propunerile de revizuire si nu in ultimul rand scopul unei astfel de initiative. Rubrica contine urmatoarele articole:
Ioan Muraru: Cu privire la necesitatea revizuirii Constitutiei si oportunitatea infaptuirii ei. Un punct de vedere
Elena Simina Tanasescu: Despre revizuirea Constitutiei Romaniei
Cristian Ionescu: Mai este oportuna revizuirea Constitutiei?
Stefan Deaconu: Reforma si contrareforma
Ioan Alexandru: Scopul revizuirii Constitutiei: consolidarea democratiei
Rubrica de Sinteze de jurisprudenta isi pastreaza structura, dar si actualitatea: CC, CEDO, CJUE – aprilie 2014.
In cadrul rubricii Instrumente, dna Violeta Stefanescu pune in discutie modul de reglementare a pretului aparent neobisnuit de scazut in legislatia europeana si nationala in ceea ce priveste achizitiile publice, analiza fiind centrata pe modificarile aduse de Directiva 2014/24/UE fata de Directiva 2004/18/CE.
Ca in fiecare numar, revista cuprinde un Index alfabetic si un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.
