Economia de piata este strans legata de conceptul de „stat de drept”. Expresia „stat de drept” nu reprezinta doar o formula juridica abstracta, ci desemneaza o realitate concreta, acea forma de organizare a puterii de stat rationalizata prin raportarea ei constanta si efectiva la sistemul de legi si la principiul respectarii libertatilor individuale. Daca in mod curent expresia „stat de drept” este folosita doar pentru a exprima opozitia dintre regimurile democratice si dictatoriale, teoria statului de drept evoca un sistem in care statul reprezinta personificarea unei ordini juridice care are la baza principiul ierarhizarii normelor.
Cultul legii implica o noua viziune asupra democratiei, care nu mai este doar un instrument intre altele, ci devine in societatile contemporane o forma de participare a cetatenilor la luarea deciziilor si de garantare a drepturilor si libertatilor. Statul de drept devine astfel un element esential al unei democratii largite, in care noi actori isi fac simtita prezenta. Insa orice ordine juridica este lipsita de suport in masura in care nu isi gaseste fundamentul in societate.
Afacerile, tranzactiile comerciale sunt de esenta economiei de piata. Statul nu intervine, de regula, ca actor in lumea afacerilor. Acesta se margineste la a prestabili cadrul in care se desfasoara afacerile, supravegheaza respectarea principiilor concurentei loiale si intervine in momentul in care sunt incalcate normele legale imperative.
Din punct de vedere al intrepatrunderii intre drept si economie, anii ’60 au adus o serie de clarificari si au generat organizarea disciplinelor „Analizei economice a dreptului”. In anul 1961 au aparut doua articole care au schimbat lumea gandirii juridice. Cand Ronald Coase de la University of Chicago si Guido Calabresi de la University of Yale au publicat articolele lor – „The Problem of Social Coast”, respectiv „Some Thoughts on Risk Distributions and the Law of Torts” –, lumea juridica a inteles esenta mesajului comun al unui jurist si al unui economist. Analiza economica a dreptului incearca sa explice dreptul plecand de la definirea economiei de piata. Sustinatorii acestei discipline analizeaza principiul optimalei alocari a resurselor pentru aplicarea coerenta si eficienta a dreptului. „Costurile sociale” trebuie internalizate, iar costurile tranzactiilor trebuie minimalizate.
Pentru economistii miscarii drepturilor de proprietate, dreptul nu este altceva decat o activitate sociala al carei scop este de a contribui la cresterea surplusului economic prin definirea regulilor care contribuie la scaderea nivelului costului tranzactiilor in interiorul societatii.
Michael Adams a devenit profesor de drept al economiei in 1986 la Facultatea de Economie a Universitatii din Hamburg. Stilul lui Adams este de a aplica concret formule economice pentru a analiza eficienta masurilor legale. Ori de cate ori se face apel la reglementarea juridica a afacerilor, doctrina incearca sa gaseasca formule justificative de definire a faptelor sau actelor de comert pentru a integra ansamblul reglementarilor privind afacerile in categorii precum: dreptul comercial, dreptul afacerilor, dreptul economiei etc.
Studentii economisti trebuie inzestrati cu instrumentele juridice utile intelegerii fenomenului economic, fiind necesar sa li se prezinte institutiile fundamentale ale dreptului privat, dar si public, pentru a reusi sa deprinda abilitatile de analiza, prospectie si anticipare ale intregului spectru al economiei. Intr-un secol in care afacerile se deruleaza in timp foarte scurt, este greu de presupus ca fiecare manager sau economist se poate consulta in timp util cu un jurist.
Cu toate acestea, disciplinele propuse pana acum de planurile de invatamant din Romania, reunite sub denumiri incitante, nu ofereau in fapt decat fundamente teoretice precum definirea faptelor de comert sau prezentarea societatilor. Din perspectiva reformelor de sub egida procesului de la Bologna, am gandit acest curs universitar pentru economistii care ignora legendara diviziune romanica drept public-drept privat, incercand sa surprinda mai mult prezentarea textelor legale, interpretarile jurisprudentiale si bunele practici in domeniul afacerilor din state membre ale Uniunii Europene.
Vom aplica in aceasta carte principiile lui Michael Adams si ale altor autori americani, incercand sa iesim din sfera teoriei si asumand pragmatismul economic aplicat dreptului.
Concluzionam cu o remarca a celebrului profesor Richard Posner: „Cand eram student al Facultatii de Drept, dreptul imi semana cu un ansamblu de reguli, proceduri si institutii nerelationate. Stiintele economice mi-au relevat «structura profunda» a dreptului care genera coerenta”.
