Consultarea publica se bazeaza in mare masura pe diseminarea publica a continutului unui act normativ aflat intr-o anumita forma, de regula finalizat, urmand ca emitentul actului sa centralizeze propunerile intr-o forma stricta, stabilita anterior. In cadrul mediilor sociale este mai importanta participarea in cadrul procesului de elaborare a fondului actului propus mai tarziu spre dezbare in cadru institutionalizat.
Asadar, consultarea publica ar trebui sa fie primul pas in elaborarea unui act normativ si nu etapa finala in care factorii decidenti au stabilit deja fondul actului. Importanta formei este una covarsitoare si, de regula, mult mai importanta decat fondul care de multe ori se pierde in timp.
Masurile de securitate electronica sunt utile pentru protejarea intr-o oarecare masura a sistemelor informatice dar cele mai importante masuri sunt legate de constientizarea importantei factorului uman si a masurilor de securitate controlate de acesta. Un avantaj al constientizarii este tocmai faptul ca se mareste increderea in procesele tehnice automate si se poate trece mereu catre un alt nivel de dezvoltare, spre deosebire de cazurile in care problemele persista si orice avans sau trecere la alte niveluri sunt amanate pentru motive lesne de inteles: nesiguranta sistemului sau imprevizibilitatea urmarilor.
 
Autorul 

Introducere 

1. Dialog social 

1.1. La nivel european 
1.2. La nivel regional 
1.3. La nivel national 

2. Utilizarea noilor tehnologii si participarea cetatenilor 

2.1. Web 1.0, Web 2.0, Web 3.0, Web x.0 
2.2. Participarea cetatenilor

3. Masuri de securitate electronica 

3.1. Momentul inregistrarii ca utilizator 
3.2. Momentul participarii in retea ca utilizator 
3.3. Momentul retragerii din comunitate 

4. Avantaje si dezavantaje 

4.1. Metode de protectie tehnice si umane 
4.2. Dreptul la protectia datelor cu caracter personal 
4.3. Instruirea si constientizarea utilizatorilor 

Concluzii 

Conclusions 

Bibliografie