Autorul realizeaza o radiografie recenta a operatiunii de individualizare, asa cum se prezinta aceasta in mediul judiciar romanesc si identifica factori formali si informali ce pot fi calificati ca responsabili de starea actuala a individualizarii.
   Jurisprudenta utilizata in lucrare reprezinta un bun exemplu pentru sustinerea ipotezelor din capitolul dedicat factorilor formali si informali ce se interpun in algoritmul individualizarii, cu referinte speciale la maniera in care instantele superioare si-au asumat sarcina de a controla individualizarea pedepselor.
   Expunerea, intr-o sectiune consistenta, a modificarilor aduse configuratiei criteriilor si mijloacelor de individualizare prin Noul cod penal (Legea nr. 286/2009) si, mai ales, analiza critica a institutiilor nou introduse sunt alte doua elemente valoroase care recomanda lucrarea.