Articolul 29 din Constitutia Romaniei consacra libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase, statuand ca acestea nu pot fi ingradite sub nicio forma si ca nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale. Se pun, astfel, bazele constitutionale ale rationamentelor juridice care fac posibile stabilirea in mod definitiv a relatiei dintre Stat si Biserica si reglementarea tuturor aspectelor cruciale ale unuia dintre cele mai pregnante fenomene pe care societatea le-a cunoscut: religia si credintele religioase.

Desi Codul penal intrat in vigoare in 2014 dedica, in Partea sa speciala, un capitol infractiunilor contra libertatii religioase si respectului datorat persoanelor decedate, din pacate, doctrina penala din Romania nu a acordat decat un interes marginal si limitat modului in care legiuitorul a ales sa protejeze relatiile sociale privind credinta religioasa a persoanei si pe cele care se formeaza in jurul fenomenului inevitabil al mortii. Tocmai de aceea, scopul acestei lucrari este de a umple un gol care se perpetueaza in mod nejustificat in literatura de specialitate din Romania de peste un secol, prin analizarea unor texte incriminatoare a caror importanta pare a fi fost subestimata.

Cartea este structurata in sapte capitole, intr-o maniera care sa permita oricarui cititor interesat sa o parcurga cu usurinta. Astfel, dupa analiza notiunilor elementare pentru intelegerea politicii penale in materia libertatii religioase, sunt prezentate cadrul normativ general international in materia libertatii religioase, modalitatea in care alte state au incriminat anumite atingeri aduse dreptului la libertatea religioasa, precum si cele patru infractiuni contra libertatii religioase si respectului datorat persoanelor decedate, prevazute in Codul penal roman la art. 381 384, iar in final sunt prezentate in mod succint concluziile autorului.

Despre autor:

Teodor Manea este procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, lector universitar, cadru didactic asociat la Facultatea de Drept a Universitatii „Titu Maiorescu” din Bucuresti.

ASPECTE INTRODUCTIVE

I. De ce este lucrarea utila si actuala? 

II. Metodologia folosita 

III. Raportul teoretic si practic dintre libertatea religioasa si libertatea de constiinta 

CAPITOLUL I. ANALIZA NOTIUNILOR ELEMENTARE PENTRU INTELEGEREA POLITICII PENALE IN MATERIA LIBERTATII RELIGIOASE 

I. Notiunea de cult in acceptiunea legii romane 

II. Libertatea religioasa in viziunea Declaratiei Universale a Drepturilor Omului 

III. Libertatea religioasa in viziunea Conventiei europene a drepturilor omului 

IV. Protectia libertatii religioase in sistemul normativ al Uniunii Europene 

CAPITOLUL II. INCRIMINAREA IN ALTE STATE A ANUMITOR ATINGERI ADUSE DREPTULUI LA LIBERTATE RELIGIOASA

I. State care nu au infractiuni contra libertatii religioase in codurile lor penale 

II. State care includ in codul penal o supraunitate normativa dedicata doar infractiunilor contra libertatii religioase 

III. State care includ infractiunile contra libertatii religioase intr-o supraunitate normativa dedicate infractiunilor prin care se protejeaza una sau mai multe valori constitutionale 

IV. State care au preferat alte tehnici legislative pentru incriminarea atingerilor aduse libertatii religioase 

V. Observatii cu privire la incriminarea in alte state a atingerilor aduse libertatii religioase 

CAPITOLUL III. IMPIEDICAREA EXERCITARII LIBERTATII RELIGIOASE (ART. 381) 

I. Cadru general 

II. Analiza infractiunii 

CAPITOLUL IV. PROFANAREA LACASURILOR SAU A OBIECTELOR DE CULT (ART. 382) 

I. Cadru general 

II. Analiza infractiunii 

CAPITOLUL V. PROFANAREA DE CADAVRE SAU MORMINTE (ART. 383) 

I. Aspecte introductive 

II. Analiza infractiunii 

CAPITOLUL VI. PRELEVAREA ILEGALA DE TESUTURI SAU ORGANE (ART. 384) 

I. Aspecte introductive. Evolutia textului incriminator in dreptul penal roman 

II. Analiza infractiunii 

CONCLUZII

I. Statele trebuie sa asigure o protectie sporita libertatii religioase 

II. Definirea termenilor folositi in Codul penal este absolut necesara 

III. Nu doar cultele ar trebui sa beneficieze de o protectie juridica suplimentara 

IV. Pentru moment, nu credem ca se justifica limitarea suplimentara a libertatii de exprimare in sensul protejarii libertatii religioase 

V. Este necesara modificarea art. 383 din Codul penal in sensul protejarii ritualurilor funerare, indiferent daca presupun sau nu un serviciu religios 

VI. Modificarea art. 384 din Codul penal in sensul largirii campului de aplicare 

VII. Nu credem ca este oportuna crearea unei infractiuni de ultraj contra slujitorilor cultelor 

VIII. Merita o formulare mai detaliata a definitiei infractiunilor?