Istoria omenirii poarta inexorabilul adevar al conflictelor dintre semeni. Comunitatea internationala contemporana este marcata de o multitudine de conflicte cu forme si intensitati variabile. Din nefericire, aceste conflicte au un numitor comun: comiterea unor fapte de o gravitate nespusa, calificate juridic drept crime internationale. Confruntata fiind cu cele mai odioase intamplari, setea de justitie a comunitatii internationale incearca a fi potolita prin mai multe mijloace juridice de drept international. Instantele cu caracter international menite sa judece crimele internationale au ajuns sa beneficieze de un larg concurs, dovada fiind bijuteria, inca neslefuita, a coroanei instantelor cu caracter international: Curtea Penala Internationala. Exista si modalitati de a aduce dreptate mai controversate: atunci cand instantele unui stat judeca fapte comise pe alte meridiane, cu protagonisti complet straini. Ce drept are Curtea de Apel din Madrid sa decida destinul unei persoane implicate in presupuse atrocitati petrecute la inaltimea Himalayei? Lucrarea de fata nadajduieste a raspunde la aceasta intrebare - resorturile politice sunt uneori lesne de inteles, iar temeiul juridic adesea subred.

Despre autor:
Andrei Palade este licentiat in stiinte juridice din anul 2013, fiind absolvent al Universitatii Petru Maior din Tirgu-Mures. Din anul 2015 a dobandit statutul de diplomat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei.

TABLE OF CONTENTS / IX
PREFATA / XIII
SUMMARY / XVII
BIBLIOGRAFIE / XXXII
LISTA DE ABREVIERI / LXI

1. INTRODUCERE /1

2. DEFINIREA, DELIMITAREA SI DEZVOLTAREA PROBLEMATICII / 4
2.1. Conceptul de jurisdictie /4
2.2. Legatura dintre principiile de aplicare ale jurisdictiei penale a instantelor nationale si dreptul international public /6
2.2.1. Principii de aplicare in spatiu ale jurisdictiei penale nationale consacrate in dreptul international public / 7
a. Principiul teritorialitatii /8
b. Principiul nationalitatii / 9
2.2.2. Universalitatea – un principiu cu doua fete, din doua puncte de vedere /11
a. Fata clasica a principiului universalitatii / 12
b. Fata moderna a principiului universalitatii/14
c. Universalitatea din optica instantelor internationale si a celor nationale – celelalte doua fete / 18
2.2.3. Relatia dintre dreptul intern si dreptul international – conturarea unei posibile consecinte / 24
Implementarea dreptului international in sistemul de drept intern/ 24
Derularea etapelor pana la raspunderea statului – o posibilitate / 37
2.3. Jurisdictia universala a instantelor nationale in raport cu izvoarele dreptului international –
normare restransa sau extinsa / 48
2.3.1. Jurisdictia universala in tratate – tipicul normarii restranse, pana la un punct /50
a. Jurisdictia universala in conventii / 50
b. O posibila tranzitie de la tipic la atipic / 54
2.3.2. Evaluarea jurisdictiei universale prin prisma cutumei internationale/ 56
2.3.3. Hotararile instantelor internationale si doctrina – o oglinda a practicii?/60

3. LEGALITATEA JURISDICTIEI UNIVERSALE / 62
3.1. Clauzele de jurisdictie ale tratatelor despre care se presupune ca au capatat statut cutumiar / 62
3.1.1. Conventia privind genocidul /62
a. Interpretarea textului articolului VI / 64
b. Cauze nationale – o posibila reinterpretare?/65
c. Cauze internationale – un conflict de vederi? /68
d. Concluzie asupra jurisdictiei universale a instantelor nationale asupra genocidului / 70
3.1.2. Conventiile de la Geneva / 72
a. Interpretarea clauzei jurisdictionale comune /74
b. Practica statelor / 76
c. Concluzie asupra jurisdictiei universale a instantelor nationale pentru crime de razboi – jurisdictie universala pura? / 78
3.1.3. Conventia impotriva torturii / 79
a. Interpretarea clauzei jurisdictionale /81
b. Practica statelor / 84
c. Pozitia evaziva a Curtii Internationale de Justitie /86
d. Concluzie asupra jurisdictiei universale a instantelor nationale asupra torturii / 89
3.2. Momente semnificative din viata comunitatii internationale / 92
3.2.1. Belgia/ 93
a. Un inceput euforic /93
b. Asezarea scontata de reactia altor state/ 94
3.2.2. Israel / 96
a. Cauzele Eichmann / 96
b. Reactiile Israelului la incercarile de exercitare ale jurisdictiei universale de catre alte state / 97
3.2.3. Spania / 99
a. O alta incercare de universalitate absoluta / 99
b. Situatia actuala / 100
3.2.4. Statele Unite ale Americii / 101
a. Cauza Demjanjuk vs. Petrovsky /101
b. Comportamentul pe plan international / 102
3.2.5. Continentul African / 103
3.2.6. America latina /104
3.2.7. O scurta privire asupra jurisdictiei universale reglementata in Codul penal roman / 106
4. OBSERVATII FINALE /111
4.1. Existenta normei cutumiare onerative sau permisive de jurisdictie universala pentru crime internationale – nu (deocamdata)/111
4.1.1. Distributia geografica a practicii statelor –inegalitate geografica si de influenta /111
4.1.2. Practica tratatelor multilaterale nu dovedeste cristalizarea unei cutume care obliga statele la exercitarea jurisdictiei universale / 114
4.1.3. Egalitatea suverana nu reprezinta o derogare de la norma peremptorie de interzicere a crimelor internationale / 116