Lucrarea ofera o imagine de ansamblu asupra tematicii tumorilor stromale gastrointestinale (GIST), tumori subepiteliale maligne ale tractului gastrointestinal cel mai frecvent intalnite in practica zilnica, dar recunoscute ca un tip biologic distinctiv doar in ultimii 20 de ani.

Majoritatea neoplasmelor sunt rezultatul unui cumul de factori determinanti si favorizanti, in timp ce tumorile stromale gastrointestinale sunt consecinta unui singur factor determinant si anume o mutatie activatoare la nivelul protooncogenei c-KIT sau PDGFRA. Aceasta observatie a condus la utilizarea terapiei sistemice tintite monogenica cu "molecule inteligente", terapie care a imbunatatit semnificativ prognosticul pacientilor cu boala avansata local sau metastatica, ulterior fiind utilizata si la pacientii cu boala localizata, dar cu risc mediu sau mare de recidiva si/sau metastazare.

Monografia, riguros documentata si structurata, se ocupa atent de toate etapele managementului pacientilor cu GIST, pentru ca in final sa propuna algoritmi de diagnostic si tratament rigurosi si facil de utilizat in practica medicala zilnica.

PREFATA

ABREVIERI

INTRODUCERE 

Partea A I-A ACTUALITATI IN GIST

CAPITOLUL 1. CONSIDERATII ASUPRA ISTORICULUI SI HISTOGENEZEI TUMORILOR GASTROINTESTINALE STROMALE

CAPITOLUL 2. EPIDEMIOLOGIA GIST

CAPITOLUL 3. PARTICULARITATI DE DIAGNOSTIC CLINIC SI PARACLINIC AL TUMORILOR STROMALE GASTROINTESTINALE 

3.1. LOCALIZARE

3.2. DIAGNOSTIC CLINIC

3.3. DIAGNOSTIC PARACLINIC
3.3.1. Tranzitul baritat
3.3.2. Echografia de abdomen si pelvis
3.3.3. Endoscopia digestiva superioara sau inferioara
3.3.4. Echoendoscopia
3.3.5. Videocapsula endoscopică si Enteroscopia cu balon
3.3.6. Computer Tomografia 
3.3.7. Rezonanta Magnetica Nucleara
3.3.8. Tomografia cu emisie de pozitroni

CAPITOLUL 4. DIAGNOSTICUL ANATOMOPATOLOGIC IN TUMORILE STROMALE GASTROINTESTINALE

4.1. ASPECT MACROSCOPIC

4.2. ASPECT MICROSCOPIC

4.3. DIAGNOSTIC IMUNOHISTOCHIMIC
4.3.1 CD117
4.3.2. CD34
4.3.3. SMA (Smooth Muscle Actin)
4.3.4. DESMINA 
4.3.5. PROTEINA S100
4.3.6. Indexul Ki67
4.3.7. DOG1 - Chloride channel protein denominated - Discovered on GIST – 1
4.3.8. PKC-θ (proteinkinaza C - theta)
4.3.9. CA II (anhidraza carbonica II)
4.3.10. Complexul Succinat dehidrogenaza

4.4. ANALIZA MUTATIONALA

CAPITOLUL 5. TRATAMENTUL GIST

5.1. ATITUDINEA TERAPEUTICA IN MICRO si SMALL GIST 
5.1.1. EMR – Endoscopic Mucosal Resection (Rezectia endoscopica submucoasa)
5.1.2. EBL – Endoscopic Band Ligation (Ligatura endoscopica cu benzi elastice)
5.1.3. ESD – Endoscopic Submucosal Dissection (Disectia submucoasa endoscopica)
5.1.4. EFTR – Endoscopic Full-Thickness Resection (Rezectia endoscopica ”full-thickness”)
5.1.5. STER – Submucosal tunneling endoscopic resection (Rezectia endoscopica prin tunelizare submucoasa)

5.2. TRATAMENTUL BOLII LOCALIZATE
5.2.1. Tratamentul chirurgical 
5.2.2. Tratamentul adjuvant cu Inhibitori de tirozin-kinaza (TKI) 

5.3. TRATAMENTUL MULTIMODAL AL BOLII METASTATICE
5.3.1. Tratamentul cu (Inhibitori de tirozin-kinaza (TKI)
5.3.2. Tratamentul chimioterapic 
5.3.3. Radioterapia 
5.3.4.Tratamentul chirurgical in boala metastatica – Chirurgia citoreductiva

5.4. MANAGEMENTUL METASTAZELOR HEPATICE IN GIST
5.4.1. Rezectia hepatica
5.4.2. Ablatia prin radiofrecventa (RFA)
5.4.3. Embolizarea arterei hepatice 

CAPITOLUL 6. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC 

PARTEA A II-A: STUDIUL TUMORILOR STROMALE GASTROINTESTINALE 

CAPITOLUL 7. MATERIAL SI METODA

7.1. OBIECTIVELE SI DIRECTIILE DE CERCETARE ALE STUDIULUI STIINTIFIC

7.2. METODOLOGIA DE CERCETARE 
7.2.1. Tipul studiului 
7.2.2. Criteriile de includere in studiu
7.2.3. Criterii de excludere din studiu
7.2.4. Design-ul studiului
7.2.5. Elementele analizate de studiu stiintific si modalitatea de parametrizare a acestora

7.3. INFRASTRUCTURA TEHNICA SI SOFTWARE FOLOSITA 
7.3.1. Dotarea tehnica si infrastructura IT
7.3.2. Platforme software folosite 
7.3.3. Metodele de analiza statistica utilizate 

CAPITOLUL 8. REZULTATELE CERCETARII STIINTIFICE

8.1. DATE EPIDEMIOLOGICE

8.2. ANTECEDENTELE PACIENTILOR CU GIST

8.3. DIAGNOSTICUL CLINIC 

8.4. DIAGNOSTICUL PARACLINIC
8.4.1. Echografia abdominala 
8.4.2. Investigatiile endoscopice
8.4.3. Investigatiile radiologice cu substanta de contrast 
8.4.4. Computer Tomografia
8.4.5. Rezonanta magnetica nucleara
8.4.6. PET si PET/CT

8.5. MODALITATEA DE PREZENTARE

8.6. LOCALIZAREA GIST

8.7. CARACTERISTICI TUMORALE
8.7.1. Dimensiunile tumorii primare
8.7.2. Aspectul macroscopic 
8.7.3. Aspectul microscopic 

8.8. PROFILUL IMUNOHISTOCHIMIC IN GIST
8.8.1. CD117 
8.8.2. CD34
8.8.3. DOG1
8.8.4. PDGFRA
8.8.5. SMA
8.8.6. Proteina S100 
8.8.7. Desmina
8.8.8. Indexul de proliferare Ki67

8.9. ANALIZA MUTATIONALA

8.10. DISTRIBUTIA PE GRUPE DE RISC

8.11. TRATAMENTUL CHIRURGICAL

8.12. TRATAMENTUL CU INHIBITORI DE TIROZIN-KINAZA

8.13. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
8.13.1. Recurenta
8.13.2. Supravietuirea

8.14. CAZURI CLINICE PARTICULARE
8.14.1. GIST cu localizare jejunala – cauza rara de hemoragie digestiva masiva
8.14.2. EGIST de etiologie neprecizata cu metastaze voluminoase hepatice si peritoneale

CAPITOLUL 9. DISCUTII

9.1. DISCUTII PRIVIND SUBIECTUL CERCETARII – TUMORILE STROMALE GASTROINTESTINALE
9.1.1. Diversitatea manifestarilor clinice
9.1.2. Particularitatile diagnosticului imagistic in GIST
9.1.3. Diagnosticul de certitudine si aprecierea agresivitatii GIST 
9.1.4. Principii de tratament in GIST
9.1.5. Factori care influenteaza supravietuirea

9.2. DISCUTII PRIVIND DERULAREA STUDIULUI
9.2.1. Gradul de indeplinire a obiectivelor initiale ale studiului
9.2.2. Limitarile cunoscute ale prezentului studiu 
9.2.3. Directii viitoare de aprofundare a cercetarii tumorilor stromale gastrointestinale prin proiecte

CAPITOLUL 10. CONCLUZII

LISTA IMAGINI, GRAFICE SI TABELE

REFERINTE BIBLIOGRAFICE