Lucrarea de fata reprezinta o cercetare stiintifica valoroasa, inedita in peisajul literaturii juridice contemporane romanesti. Nu doar ineditul cercetarii ii confera originalitate, ci si analiza pertinenta a conceptelor, documentata cu trimiteri la continutul hotararilor cu valoare de precedent judiciar, urmarite de la primele cazuri rezolvate de Tribunalele Penale Internationale pentru fosta Iugoslavie si, respectiv, pentru Ruanda, pana la cele recente ale Curtii Penale Internationale.
Structurand rezultatul cercetarii sale in sapte capitole, autorul a reusit sa elaboreze o monografie riguroasa, utila deopotriva teoreticienilor si practicienilor dreptului penal si procesual penal, in care analizeaza, intr-o succesiune logica si intr-un stil clar, sobru si analitic, atat probleme de ordin general privind tribunalele internationale ad-hoc si competenta Curtii Penale Internationale, cat si aspectele particulare ale modalitatilor de participare la comiterea crimelor date in competenta acestor instante.
In conditiile in care are loc un proces evident si implacabil de globalizare, acest studiu constituie un demers de oportunitate si de conotatie stiintifica prin alinierea normelor penale nationale la modele conceptuale consacrate in jurisprudenta unor instante de factura supranationala. In acest sens, este suficient sa mentionam ca noul Cod penal roman incrimineaza infractiunile de genocid, contra umanitatii si de razboi intr-o maniera identica cu prevederile din Statutul Curtii Penale Internationale privind crimele date in competenta materiala a acestei instante.
Capitolul I. Consideratii introductive
Capitolul al II-lea. Caracteristicile justitiei penale internationale
Sectiunea 1. Crima internationala – obiectul justitiei penale internationale
Sectiunea a 2-a. Caracteristici distincte ale crimelor internationale „stricto sensu”
§1. Conflictul armat intern sau international
§2. Obiectul juridic
§3. Caracterul complex
§4. Forme de pluralitate
Sectiunea a 3-a. Aspecte privind competentele instantelor penale internationale
§1. Competenta materiala
§2. Competenta personala a instantelor penale internationale
§3. Competentele ratione loci si ratione temporis ale instantelor penale internationale
§4. Alte aspecte privind competentele instantelor penale internationale: concurenta cu jurisdictiile penale nationale si aplicarea principiului ne bis in idem
Sectiunea a 4-a. „Nulla poena sine culpa”, „nullum crimen sine lege” – principii de baza pentru tragerea la raspundere penala individuala in cadrul instantelor penale internationale
Sectiunea a 5-a. Precizari terminologice privind modalitatile de participare la comiterea crimelor de competenta instantelor penale internationale
§1. Influenta doctrinelor penale common law, franceza si germana asupra conceptelor adoptate in dreptul international penal
§2. Diferente doctrinare privitoare la conceptul de „participatie”
Capitolul al III-lea. Clasificarea modalitatilor de participare la comiterea crimelor
Sectiunea 1. Definirea notiunii de „comitere” in jurisprudenta tribunalelor ad-hoc
Sectiunea a 2-a. Modalitati „principale” si „derivate” de participare la comiterea crimelor
Sectiunea a 3-a. Criteriile de clasificare a modalitatilor de participare la comiterea de crime
§1. Criterii traditionale de clasificare: „modelul monist” versus „modelul dualist”
§2. Criterii moderne de clasificare in contextele sistemice de comitere a crimelor
Capitolul al IV-lea. Modalitati principale de participare la comiterea crimelor date in competenta instantelor penale internationale
Sectiunea 1. Comiterea directa
Sectiunea a 2-a. Comiterea indirecta
§1. Consideratii teoretice
§2. Comiterea indirecta in jurisprudenta tribunalelor ad-hoc
§3. Comiterea indirecta in Statutul C.P.I.
§4. Concluzii
Sectiunea a 3-a. Participarea la o intreprindere criminala comuna (I.C.C.)
§1. Concepte-premisa pentru adoptarea intreprinderii criminale comune
§2. Istoricul adoptarii intreprinderii criminale comune
§3. Modalitatile intreprinderii criminale comune
Sectiunea a 4-a. Particularitatile elementului „mens rea” la comiterea crimei de genocid prin participarea la o intreprindere criminala comuna
Capitolul al V-lea. Modalitati derivate de participare la comiterea crimelor
Sectiunea 1. Consideratii introductive
Sectiunea a 2-a. Aspecte de ordin procedural privind incadrarea juridica alternativa a modalitatilor de participare la comiterea crimelor
Sectiunea a 3-a. Aspecte privind reglementarea modalitatilor derivate de comitere a crimelor
Sectiunea a 4-a. Planificarea
Sectiunea a 5-a. Ordonarea
Sectiunea a 6-a. Instigarea
Sectiunea a 7-a. Complicitatea
Capitolul al VI-lea. Raspunderea superiorilor pentru faptele subordonatilor – concept de raspundere penala individuala asociat pluralitatii de faptuitori
Sectiunea 1. Consideratii introductive
Sectiunea a 2-a. Reglementarea materiei raspunderii superiorului pentru faptele subordonatilor in statutele instantelor penale internationale
Sectiunea a 3-a. Intelesul notiunilor de „comandant”, „superior ierarhic”, „sef militar”
Sectiunea a 4-a. Istoricul raspunderii superiorilor pentru faptele subordonatilor in jurisprudenta statelor si a curtilor penale cu caracter international
§1. Acuzarea Kaizerului german Friedrich Wilhelm Albert Victor von Preußen pentru crimele comise de militarii germani pe timpul Primului Razboi Mondial – un debut nefericit al doctrinei raspunderii superiorilor pentru faptele subordonatilor
§2. Cazul Yamashita – primul caz de condamnare a unui comandant pentru crimele comise de subordonati si primele controverse privind aceasta modalitate de tragere la raspundere penala
§3. Aspecte privind jurisprudenta Tribunalelor Militare Internationale de la Nürnberg si Tokyo in materia raspunderii superiorilor pentru faptele subordonatilor
§4. Incidenta conceptului de raspundere a superiorilor pentru faptele subordonatilor in jurisprudenta postbelica a statelor
Sectiunea a 5-a. Aspecte privind jurisprudenta tribunalelor ad-hoc in materia raspunderii superiorilor pentru faptele subordonatilor
§1. Raspunderea superiorilor pentru faptele subordonatilor in jurisprudenta T.I.P.F.I.
§2. Raspunderea superiorilor pentru faptele subordonatilor in jurisprudenta T.I.P.R.
Sectiunea a 6-a. Conceptul raspunderii superiorilor pentru faptele subordonatilor in lumina reglementarilor din Statutul Curtii Penale Internationale
§1. Dezbateri controversate, negocieri extinse si compromisuri in procesul de definirea a conceptului din cuprinsul art. 28 al Tratatului de la Roma
§2. Continutul elementului „actus reus”
§3. Continutul elementului „mens rea”
Capitolul al VII-lea. Concluzii
Sectiunea 1. Intreprinderea criminala comuna si comiterea indirecta – modalitatile principale de participare la comiterea crimelor
§1. Intreprinderea criminala comuna
§2. Comiterea indirecta
Sectiunea a 2-a. Modalitatile derivate de participare la comiterea de crime
Sectiunea a 3-a. Raspunderea superiorilor pentru faptele subordonatilor
Sectiunea a 4-a. Aspecte privind compatibilizarea modalitatilor de participare la comiterea de crime din dreptul penal international cu legislatia penala romaneasca
Sectiunea a 5-a. Remarci finale
Index
