Recent, Comisia pentru Drepturile Femeii si Egalitate de Gen din Parlamentul European (FEMM) a pregatit un raport destinat sa sustina o rezolutie a Parlamentului pe tema exploatarii sexuale si prostitutiei. Raportul a fost repartizat europarlamentarei britanice Mary Honeyball care l-a propus Comisiei, aceasta l-a adoptat si a inaintat propunerea de rezolutie Parlamentului European la inceputul anului 2014. Teza de fond: pentru a lupta impotriva traficului de femei si a salva demnitatea femeilor se recomanda tarilor membre sa incrimineze clientii lucratoarelor sexuale (in limbajul recomandarii: prostituate) si argumentele au fost considerate gresite si daunatoare de expertii si activistii apropiati acestui domeniu. A urmat o ampla mobilizare a lucratorilor sexuali, a organizatiilor lor, a ONG-urilor care promoveaza drepturile lucratorilor sexuali ori se ocupa de traficul de persoane, in sfarsit, a specialistilor care studiaza sexul comercial. Acestia au trimis europarlamentarilor observatii si proteste avand ca scop disuadarea lor sa adopte rezolutia pregatita de doamna Mary Honeyball. Totusi, Parlamentul European si-a dat votul sau pe document la 26 februarie a.c. Noua Revista de Drepturile Omului publica in acest numar, alaturi de rezolutia PE, Declaratia drepturilor lucratorilor sexuali din Europa si trei documente critice: observatiile aduse Raportului de catre 70 de cercetatori in domeniul traficului de persoane si sexului comercial, declaratia-protest a Retelei Globale de Proiecte pentru Munca Sexuala si scrisoarea adresata membrilor romani ai Parlamentului European de catre mai multe organizatii si grupuri non-formale din Romania. Activitatea ultimului grup a fost coordonata de Asociatia Carusel, organizatie dedicata promovarii drepturilor omului.
Mary Honeyball este o politiciana cu o veche cariera feminista, cunoscuta in particular pentru criticarea atitudinii catolicismului fata de avort si drepturile reproductive. Si acerbii criticii ai raportului lui Mary Honeyball sunt persoane implicate in promovarea drepturilor femeii. Doar ca le vad generalizate la lucratoarele sexuale si, in acelasi timp, considera ca statutul femeii are de castigat prin eliminarea stigmei care planeaza asupra sexului comercial.
Una dintre primele observatii critice aduse raportului este excluderea lucratorilor sexuali barbati si transsexuali. O astfel de limitare pare curioasa, daca nu am observa ca textul lui Mary Honeyball este prin excelenta unul ideologic. El reprezinta o anumita viziune despre demnitatea femeii si a surselor de abuz a acesteia care impune credinte impotriva faptelor. Acest viciu de pornire a indreptat raportul spre un adevarat fiasco, mergand pana la confundarea competentelor.
Recomandarile FEMM sunt enuntate de o Comisie al carei rol este de promovare a drepturilor femeii si a egalitatii de gen. Or, in loc sa propuna masuri pe linia obiectivelor sale, FEMM isi asuma scopuri punitive precum recomandarea de a pune anumite categorii de persoane sub incidenta legii penale.
Comisia nu a adus niciun argument ideii ca in Europa ar trebui sa existe o reglementare uniforma a sexului comercial. Este putin probabil ca un model (cum este cel „suedez”), care functioneaza (pana la un punct) intr-o societate cu un mediu social de exceptie, sa fie aplicabil la tari atat de diferite in resurse si mentalitate, precum Grecia, Ungaria, Romania sau Bulgaria. Propunerea dnei Mary Honeyball demonstreaza lipsa de intelegere a ceea ce inseamna politica sociala, in particular, necesitatea de luare in considerare a contextului. In cazul particular al Romaniei, cercetarile au aratat ca penalizarea lucratoarelor sexuale a dus la tratarea lor in mod degradant si neomenos, in fruntea faptuitorilor aflandu-se agentii de politie. Penalizarea sexului comercial a crescut si vulnerabilitatea lucratoarelor sexuale si fata de clienti. Recenta carte a Alinei Tariceanu, Prostitutia: politici si practici. In cine dam cu piatra?, (Polirom, 2014) face o demonstratie cuprinzatoarea celor spuse mai sus.
Ar fi de observat ca libertatea sexului comercial este un drept castigat intr-un numar de tari europene. Comisia propune indepartarea acestor drepturi care au fost castigate de subiectii sexului comercial de-a lungul a decenii de eforturi.
Textul amesteca pana la confuzie sexul comercial, care inseamna intelegere intre adulti autonomi care consimt, si exploatarea sexuala prin trafic sau prin alte mijloace. Nediscriminarea intre situatii in esenta distincte afecteaza nu doar situatia lucratoarelor sexuale, ci si elaborarea unei politici eficace de actiune impotriva traficului. In proiectul FEMM mai contrariaza si folosirea constanta a cuvintelor „prostitutie” si „prostituate” cu privire la lucratoarele sexuale, desi termenii au un caracter profund discriminator. Limbajul sfideaza apelurile pentru eliberarea lucratoarelor sexuale de greutatea etichetelor stigmatizatoare.
Faptul este in logica unei intreprinderi in care atitudinea fata de lucratoarele sexuale arata a fi atat de dispretuitoare incat a parut firesc sa se vorbeasca despre nevoile, asteptarile si demnitatea lor fara a le face cunoscuta vocea macar o data. Principiul elementar, ca nu este acceptabil sa vorbesti despre o comunitate vulnerabila fara sa o consulti a fost negat cu dezinvoltura. Desi invoca de nenumarate ori cuvantul „demnitate”, documentul aprobat de Comisia pentru Drepturile Femeii si Egalitate de Gen exprima dispretul pentru sute de mii de fiinte umane. Este contraproductiv pentru Parlamentul European sa fi girat cu numele sau un proiect cu asemenea tare de limbaj, conceptie si informatie.
In concluzie, raportul adoptat de FEMM si rezolutia Parlamentului European contrariaza prin precaritatea analizei si a informatiilor utilizate. O paguba colaterala a rezolutiei Parlamentului European referitoare la exploatarea sexuala, prostitutie si impactul asupra egalitatii de gen este credibilitatea proiectului european. Rezolutia da toate motivele sa alimenteze euroscepticismul. Uniunea Europeana este cladita pe valori, politicile propuse fiind menite sa dea acestora o realitate practica. Este deci orientata spre sustinerea drepturilor. Or, in acest caz, UE s-a implicat intr-un proces menit sa transforme ideologii lipsite de umanism in politici punitive.
