Nu aveti niciun articol in cosul de cumparaturi.

Noua Revista de Drepturile Omului, Nr. 2/2014

ISBN/ISSN: 1841-4710
Editura: C.H. Beck
Pret de coperta: 39,90 RON
35,91 RON
Disponibilitate: Aceasta carte nu mai este pe stoc si nu mai poate fi comandata
Descriere

Numarul 2/2014 al NRDO va propune subiecte de maxima importanta juridica: Domnul prof. Valentin Constantin ne propune un articol care dezbate noua propunere de revizuire a Constitutiei din perspectiva drepturilor omului. In februarie 2014, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra propunerii legislative de revizuire a Constitutiei prezentate de un grup de deputati si senatori. Proiectul cuprinde, inter alia, mai multe modificari in materia drepturilor fundamentale. Studiul comenteaza patru dintre interventiile Curtii Constitutionale. Prima interventie reprezinta un exemplu deconcertant de teorie politico-juridica care nu sustine solutia argumentata,  apoi este discutata o incalcare grava a limitelor revizuirii, care demonstreaza slaba aderenta a elitei de partid la principiile statului de drept. Autorii propunerii legislative si-au propus sa modifice si normele procesului echitabil. Modificarea referitoare la probele din procesul penal a fost eliminata de Curte pretorian, fara ca subiectul sa beneficieze de o justificare rezonabila. In finalul studiului este subliniata  propunerea de modificare care se refera la raspunderea magistratilor pentru erorile judiciare. Din pacate, Curtea nu a respins de plano ideea raspunderii judecatorilor pentru acest tip de erori.

Doamna Carmen Achimescu prezinta un studiu interesant despre actele organizatiilor internationale in raport cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (ECfHR) a aratat faptul ca nici participarea la viata internationala, nici transferul de competente catre organizatii internationale nu exonereaza statul de obligatiile asumate prin ratificarea Conventiei europene a drepturilor omului. Controlul efectuat de ECfHR asupra normelor derivate produse in sisteme juridice internationale reprezinta o dovada clara in acest sens. Acest control este indirect, avand la baza un act national de aplicare a normei derivate, iar nu norma derivata ca atare; in plus, este vorba de un control cu o geometrie variabila in functie de circumstantele fiecarei cauze. Marja nationala de apreciere de care statul dispune in aplicarea dreptului international, precum si nivelul de protectie a drepturilor omului intr-un anumit sistem juridic international sunt concepte flexibile pe care Curtea le utilizeaza pentru a justifica modularea controlului de conventionalitate. Astfel, instanta de la Strasbourg a putut sa instituie si sa mentina o prezumtie de protectie a drepturilor omului la un nivel echivalent celui garantat de ECfHR raportat la fostul prim pilon comunitar al ordinii juridice a Uniunii Europene; Curtea a refuzat insa extinderea acestei prezumtii pentru intregul sistemului juridic al Uniunii Europene sau pentru alte sisteme juridice internationale.

Domnul prof. Gabriel Andreescu supune atentiei cititorilor cateva probleme conceptuale din Raportul final al Comisiei Wiesel. Studiul analizeaza efectele unor optiuni conceptuale ale Raportului final al Comisiei Internationale pentru Studiul Holocaustului in Romania in intelegerea fenomenului antisemit interbelic si propune altele noi. Contrar definitiei de doctrina a Holocaustului, autorul opteaza pentru definirea Holocaustului ca „genocid al evreilor”, ceea ce in cazul romanesc acopera actiunile criminale din Transnistria, perioada 1941-1943. Aratand astfel ca insistenta care se da ideii de continuitate a antisemitismului in istoria Romaniei poate pune in obscuritate atitudinile contrare decisive pentru emanciparea evreilor in anii `920. In probarea aspiratiilor catre modernitate a elitei politice care avea sa conduca Romania Mare pana in anul 1937, studiul invoca actele normative fundamentale (precum Constitutia, Legea cultelor) si aplicarea lor cu efecte practice in integrarea comunitatii evreiesti. Aceasta elita modernizatoare s-a confruntat cu un puternic curent nationalist-ortodoxist, antisemit, care a ajuns sa domine viata publica dupa anul 1937. Un rezultat al reconstructiei conceptuale este definirea a patru perioade ale istoriei interbelice: anii antisemitismului societal, ai antisemitismului institutionalizat, ai antisemitismului de tip anarhie institutionalizata si ai Holocaustului.

Doamna Aurora Ciuca propune un studiu extrem de actual in contextul social, si anume o reprezentare a conceptului de  self  in oglinda publica. Studiul trateaza problematica autodefinirii persoanei in viata publica sub dimensiunea sa juridica, ca drept la imagine, parte a dreptului la viata privata. Sensul capatat astazi de „viata privata” a depasit limitele initiale impuse de viata de familie ori respectul datorat domiciliului si corespondentei si s-a extins la corpul  persoanei, la emotiile sale si la orice aspecte personale ce ajung in viata publica fara acceptul propriu sau deformate. Se adauga aspectele private dezvaluite public de persoanele  care cauta sa-si compuna o identitate publica. Lucrarea discuta: self-ul ca alteritate, strainul implicand redefinirea si reconstruirea identitara atat la nivel individual cat si comunitar; self-ul virtual, cu noua problematica a radierii „trecutului digital” ; corpul comercializat si conflictele care se produc intre mai multe „imagini de sine”; corpul modificat, cum este transsexualitatea, ca sentiment psihic de apartenenta la celalalt sex; corpul ca (re)constructie in legatura cu tema „dictaturii” imaginii; self-ul ca libertate fata in fata cu fragmentarea persoanei in mici piese care ajung sa faca imposibila recompunerea imaginii reale.

Detalii tehnice
Data Aparitiei23 sept. 2014
Categorie generalaPeriodice
Numar Pagini144
Tip copertaCarte brosata
DIN ACEEASI CATEGORIE
Indisponibila
Noua Revista de Drepturile Omului Nr. 4/2017
Indisponibila
Noua Revista de Drepturile Omului Nr. 3-2017
Indisponibila
Noua Revista de Drepturile Omului Nr. 2-2017
Indisponibila
Noua Revista de Drepturile Omului Nr. 1-2017