Pana la adoptarea in anul 2011 a noii Legi a educatiei nationale, nu exista o prevedere care sa stabileasca, la nivel normativ, inregistrarea optiunii elevilor pentru orele de Religie. Institutiile scolare urmau o practica usor de contestat in presupozitiile si consecintele sale: inscrierea din oficiu a elevilor la disciplina Religie si permiterea, in principiu, a retragerii copiilor la cererea parintilor (a lor, daca au peste 16 ani). Angajand profesori si hotarand orarul, scolile fac o presupozitie atat asupra identitatii religioase a parintilor elevilor, cat si asupra dorintei ca odraslele lor sa urmeze orele confesionale oferite de scoala – doua aspecte distincte. Cum institutiilor le este interzisa prelucrarea datelor privitoare la identitatea religioasa (a se vedea dispozitiile art. 5 alin. (5) al Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor), scolile nu pot lua decizii in aceasta materie decat arbitrar. Prin solicitarea unei adrese de scoatere de la orele de Religie, se impune parintilor/ elevilor asumarea unei identitati religioase, ceea ce incalca libertatea de gandire, constiinta si religie. Practica inscrierii din oficiu a elevilor la orele de Religie a constituit sursa a numeroase abuzuri documentate de organizatii precum Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta si Liga Pro Europa. Sintetizam concluzia acestor cercetari: institutiile scolare impreuna cu bisericile creeaza o formidabila presiune asupra copiilor si parintilor pentru a-i supune pe acestia la o educatie religioasa cu un continut care se opune principiilor educationale menite sa asigure interesul superior al copilului. In alti termeni: sistemul de invatamant romanesc practica indoctrinarea religioasa
Sistematic, de-a lungul anilor, organizatiile dedicate respectarii drepturilor omului si ale copiilor si un numar de organizatii religioase au cerut schimbarea procedurilor in materie, care constituiau „starea de fapt” in lipsa vreunei reglementari legale.
Tinand probabil cont de contestatiile amintite, noua reglementare a educatiei nationale adoptata in 2011 a hotarat sa puna capat controverselor transformand practica in lege: „La solicitarea scrisa a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie”. Criticile la adresa acestui sistem de inscriere din oficiu nu au incetat, dar ele incetau sa mai fie „amenintatoare” pentru sustinatorii situatiei de fapt.
In anul 2012, profesorul Emil Moise din Buzau a sustinut in fata Curtii Constitutionale (CCR) neconstitutionalitatea acestei prevederi. In Decizia nr. 306 din acel an, Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate. Iata, insa, ca pledoaria profesorului Moise din 2014, intr-o alta speta pe care a adus-o in fata CCR, a schimbat opinia judecatorilor constitutionali. Pe 12 noiembrie a.c., Curtea Constitutionala a decis ca articolul din Legea educatiei nationale privitor la inscrierea elevilor la disciplina Religie este neconstitutional. Judecatorii Curtii au ajuns si ei, pe urma reclamantului, la concluzia ca cererile cad in sarcina parintilor care doresc pentru copiii lor participarea la ore confesionale in unitatile de invatamant publice.
Hotararea CCR produce o revolutie. Ea va avea mari implicatii asupra sistemului educatiei religioase si nu mai putin, asupra capacitatii noastre de cunoaste optiunile confesionale ale populatiei Romaniei. Nicio hotarare legislativa nu ar fi avut puterea actualei opinii a judecatorilor constitutionali pentru banalul motiv ca aceasta este prin natura ei schimbatoare. Dupa evenimentul din 12 noiembrie a.c., interventia profesorului Emil Moise a fost celebrata timp de saptamani de catre militantii pentru drepturile omului si ale copilului.
Nu si de „partea cealalta”. Citam comunicatul dat cu aceasta ocazie in numele Bisericii Ortodoxe Romane: „Patriarhia Romana ia act cu mahnire de decizia Curtii Constitutionale a Romaniei, discriminatorie si umilitoare pentru ora de religie. Nu comentam acum contextul sau imprejurarile in care a fost luata aceasta decizie, ci asteptam publicarea motivatiei acestei decizii. [...] O majoritate a Curtii Constitutionale, neprecizata inca, a carei motivatie urmeaza sa o cunoastem oficial doar dupa publicarea Deciziei in Monitorul Oficial a schimbat existenta intr-un mod surprinzator si contrar traditiei constitutionale si legislative a Romaniei de pana la acest moment. Astfel, Decizia Curtii Constitutionale induce ideea solicitarii in scris de catre parinti a studierii Religiei de catre copiii lor in scolile de stat”. Si mai departe: „Biserica Ortodoxa Romana cheama pe toti credinciosii ei sa apere si sa promoveze valorile credintei crestine si ale spiritualitatii romanesti, in relatie cu institutiile publice si cu societatea romaneasca in general”; „Este evident ca se incearca descurajarea participarii elevilor la ora de religie prin masuri birocratice excesive pentru majoritatea parintilor acestora, favorizand, in schimb, o minoritate care nu accepta ora de religie…”; „Desigur, Biserica nu poate contesta juridic in Romania aceasta decizie, dar ea nu se lasa intimidata si descurajata, ci va intensifica atentia si actiunea ei pe diferite planuri pentru apararea si promovarea valorilor credintei crestine in societatea romaneasca de azi, agresata sistematic de secularismul antireligios, sub pretextul apararii libertatii de constiinta”
Este de urmarit ce se va intampla in continuare. Hotararea Curtii Constitutionale este obligatorie pentru toate institutiile. Ca atare, din momentul publicarii in Monitorul Oficial, Ministerul Educatiei Nationale ar trebui sa o aplice imediat, cerand parintilor care doresc pentru copiii lor educatie religioasa sa faca cereri in acest sens. Ramane faptul ca anul scolar este in plina desfasurare, iar sub aceasta acoperire este probabil ca Ministerul sa nu inceapa demersurile la care-l obliga noua situatie.
Pot sa apara si surprize serioase, sa le spunem, „politice”. Cel putin aceasta sugereaza comunicatul Patriarhiei prin subtextul sau amenintator. BOR vrea sa afle care este acea „majoritate, neprecizata inca” a Curtii Constitutionale responsabila de a fi decis intr-un mod „discriminator” si „umilitor”. Ea opune inca o data, precum a tot facut-o, pe majoritari si minoritari. BOR cheama credinciosii sa promoveze valorile credintei crestine nu doar in viata lor proprie, ci „in relatie cu institutiile publice”. Comunicatul Patriarhiei contine o invitatie la nesupunere civica lipsita de ambiguitate, ferma.
NRDO
