Noua Revista de Drepturile Omului publica in acest numar cauza Peta Deutschland c. Germania pregatita pentru NRDO de Diana Olar. Asociatia PETA Deutschland este ramificatia germana a organizatiei PETA dedicate promovarii comportamentului etic fata de animale, incluzand prevenirea suferintei acestora si incurajarea publicului de a nu folosi produse obtinute prin sacrificarea animalelor. PETA Deutschland intentiona sa inceapa, in 2004, in Germania, o campanie publicitara prin afise cu fotografii reprezentand prizonieri din lagarele de concentrare, alaturi de imaginea unor animale inghesuite, crescute in ferme de exploatare, si insotite de scurte texte. Astfel, un afis care prezenta un prizonier gol, infometat, alaturi de fotografia unei cirezi infometate, avea titlul „Holocaustul in farfuria dumneavoastra” si era insotit de textul: „intre 1938 si 1945, 12 milioane de fiinte umane au fost ucise in Holocaust. La fel de multe animale sunt ucise in Europa in fiecare ora, pentru a fi consumate de oameni”.
In luna martie 2004, trei persoane, presedintele si vice-presedintii Consiliului Central Evreiesc din Germania au solicitat Curtii Regionale din Berlin sa interzica organizatiei expunerea afiselor, fie ele difuzate pe internet, fie in cadrul unor expozitii publice. Reclamantii au calificat respectiva campanie publicitara drept ofensatoare, violand demnitatea lor umana si dreptul la imagine al persoanelor decedate. La 18 martie 2004, Curtea Regionala din Berlin a emis ordinul de suspendare solicitat de reclamanti, iar instantele superioare au mentinut aceasta decizie. Dupa epuizarea cailor interne, organizatia de promovare a comportamentului etic fata de animale s-a adresat CEDO.
Sunt semnificative observatiile pe care judecatorii europeni au simtit nevoia sa le enunte in redactarea hotararii din 8 noiembrie 2012: de vreme ce campanie publicitara avea legatura cu protectia animalelor si a mediului, ea era, incontestabil, de interes public; imaginile contestate aveau valoarea unor exprimari de opinie, protejate de dreptul la libertatea de exprimare; instantele nationale au recunoscut ca afisele nu urmareau sa injoseasca prizonierii lagarelor de concentrare, de vreme ce imaginile sugerau doar ca suferinta provocata animalelor si oamenilor din fotografii este egala; chiar Curtea Constitutionala Federala si-a exprimat dubiile cu privire la violarea demnitatii umane a persoanelor din fotografii sau a reclamantilor, ca efect al campaniei publicitare proiectate. Desi Curtea a impartasit aceste interpretari, in final a considerat ca instantele nationale au motivat intr-o maniera relevanta ordinul de suspendare a expunerii afiselor. Ca urmare, a hotarat ca Germania nu a violat in aceasta cauza art. 10 al Conventiei.
Daca cele scrise mai sus au fost asumate de Sectia a V-a a CEDO, se ridica intrebarea cum putea Curtea sa legitimeze incalcarea exercitiului libertatii de exprimare in contextul unei campanii care se impotrivea cruzimii fata de animale? Argumentul de fond al Curtii ar fi ca circumstantele cauzei nu pot fi izolate de contextul istoric si social al campaniei, o referire la Holocaust trebuie privita in contextul specific al trecutului german, iar statul german considera ca are o datorie speciala fata de evreii care traiesc in Germania. in alti termeni, trecutul criminal al Germaniei naziste ii asigura statului german de astazi o ampla marja de manevra in restrictionarea drepturilor si libertatilor fundamentale ca raspuns la doleantele populatiei evreiesti din tara (ale evreilor sau organizatiilor lor).
Interzicerea campaniei lansate de Peta Deutschland a interesat opinia publica din Germania, unde miscarea pentru o etica a tratarii animalelor este foarte puternic. Cu putin timp inainte, Bundestag-ul pusese punct unei alte dezbateri in care comunitatea evreilor jucase rolul central: privitoare la circumcizia baietilor.
La data de 26 iunie 2012, un tribunal din Köln a tratat procedura circumciziei aplicata unui copil, desi la solicitarea parintilor, drept un act vatamator. Ca urmare, din acel moment, in Germania ritualul circumciziei a devenit un delict. Comunitatea evreilor a fost ultragiata. Ambasadorului Germaniei in Israel i s-a transmis ca „Circumcizia este unul din pilonii iudaismului, iar ultima oara cand i s-a pus o restrictie a fost tot in Germania, in timpul celor mai negre timpuri”. Israelul nu va tolera restrictii ale practicilor evreiesti oriunde se vor incerca acestea in lume, „si in orice caz, nu in Germania”.
Conflictul traditie-drepturi ale copilului intr-o astfel de situatie ridica, cum o arata reactiile, teme greu de reconciliat. Traditia circumciziei face parte din cele mai vechi practici evreiesti. Supravietuirea evreilor, ca si comunitate, in conditii deseori ingrate, a depins de pastrarea unor astfel de atribute identitare. Totusi, uneori vine timpul sa renegi o traditie cat de veche. Concluziile mai multor corpuri profesionale din Germania in privinta implicatiilor circumciziei sunt ferme: „circumcizia este o procedura de mare risc, dureroasa si uneori traumatica, care are ca efect afectarea ireversibila a unei componente a corpului foarte sensibila, functionala si utila organismului”. in Germania, Constitutia protejeaza copiii de interventii care au consecinte fizice.
Sub presiunea comunitatilor evreiesti din toata lumea, Bundestag-ul a adoptat un act normativ menit sa asigure legalitatea circumciziei in ciuda instantei din Köln. Au fost impuse cateva conditii asupra operatiei care nu ating fondul criticilor. Liderii organizatiilor evreiesti din Germania au obtinut satisfactie. „Victoria” nu face decat sa accentueze insatisfactia opiniei publice: comunitatea evreilor germani devine o forta aflata in coliziune cu standardele etice ale societatilor actuale, postmoderne, care se adreseaza diferitelor forme de cruzime si autoritarism.
Aceste exemple probeaza importanta interpretarii principiilor de drept si corespunzator, a aplicarii justitiei, aratand un mai mare respect pentru stiinta si sensibilitatea societatilor contemporane. Este contradictoriu sa limitezi tocmai acele actiuni care hranesc constientizarea valorii drepturilor in numele drepturilor omului. Soarta campaniei PETA Deutschland ofera acestui rationament o perfecta demonstratie. Cercetarile recente au stabilit ca perceperea unei diferente de natura intre oameni si animale alimenteaza ostilitatea fata de grupurile percepute ca straine (precum imigrantii si minoritatile rasiale – vezi Costello, K. & Hodson, G. (in press). Lay perceptions of the causes of and solutions to dehumanization and prejudice: Do non-experts recognize the role of human-animal relations? Journal of Applied Social Psychology). si reciproca este verificata: dezumanizarea grupurilor de alta identitate intareste diviziunea oameni-animale, care la randul ei intensifica xenofobia etc. Astazi, stiinta regaseste, detaliaza si probeaza observatia mai veche a lui Theodor Adorno: „Auschwitz incepe ori de cate ori cineva priveste la un abator si gandeste: acestea sunt doar animale…”. impotriva acestor adevaruri verificate, judecatorii europeni au negat dreptul unor oameni de buna-credinta sa desfasoare o campanie printre ale carei consecinte se afla o mai mare empatie pentru evrei – si aceasta intrucat cativa lideri ai comunitatii au sustinut contrariul. In numele demnitatii evreilor.
