In luna februarie 2013, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) anuntase ca lucreaza la un proiect de lege privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor comuniste si a promovarii cultului persoanelor vinovate de acte de represiune. Institutul urma linia unor acte normative similare din tari precum Ungaria, Polonia, Tarile Baltice, in vigoare de un numar bun de ani, inclusiv legea de interzicere a simbolurilor regimului totalitar comunist si a ideologiilor totalitare adoptate la mijlocul anului 2012 de Parlamentul Republicii Moldova. Intre timp, lucrurile au evoluat. Pe 4 iunie 2013, Curtea Constitutionala de la Chisinau a declarat neconstitutionala legea moldoveneasca. Un argument al Curtii a fost pozitia Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Venetia), care considerase actul normativ in contradictie cu garantiile Conventiei europene a drepturilor omului. Dupa asemenea semnale, IICCMER nu a mai vorbit despre initiativa sa.
In toamna anului 2013, IICCMER a reluat proiectul de lege privind pensiile unor responsabili ai regimului comunist implicati in acte de represiune pe motive politice. Actuala varianta a schimbat substantial abordarea regimului pensiei. Proiectul propune retinerea unui procent de 15% din cuantumul pensiei ofiterilor, subofiterilor si angajatilor civili ai Securitatii, Ministerului de Interne si Directiei Generale a Penitenciarelor condamnati irevocabil pentru acte de represiune pe motive politice. Magistratilor care au instrumentat procesele politice li se scade pensia cu acelasi cuantum.
Ar urma ca angajatii institutiilor implicate in acte de represiune pe motive politice care au fost declarati lucratori ai Securitatii sa-si vada pensia diminuata cu 10%.
Tot in anul 2013 au fost inregistrate plangerile penale impotriva lui Alexandru Visinescu, comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat in perioada 1956-1963, si impotriva lui Ioan Ficior, fost comandant al coloniei de munca de la Periprava. IICCMER i-a acuzat pe cei doi de savarsirea infractiunii de genocid. Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a initiat urmarirea penala sub aceasta acuzatie, ceea ce ar confirma, conform unui comunicat al IICCMER, profesionalismul cu care Institutul a instrumentat cazurile.
Am enumerat trei evenimente de natura justitiei de tranzitie. Fiecare motiveaza mai multe observatii critice. Le comentam in ordinea inversa, incepand cu trimiterea in judecata a fostilor comandanti de penitenciare sub acuzatia de genocid. Asupra acestei acuze s-a scris inca din 2006, in urma publicarii Raportului final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste in Romania si este putin probabil ca specialistii IICCMER sa nu fie la curent cu dezbaterile. Conventia internationala privind prevenirea si pedepsirea crimei de genocid, ca si prevederea din Codul penal romanesc privind genocidul (art. 357) identifica aceasta crima internationala cu actele intentionand anihilarea unui grup national, etnic, rasial sau religios. Definitia genocidului este stricta: sensul nu poate fi largit la actiunile menite sa distruga comunitatile politice, tipice comunismului. Incadrarea cazurilor Alexandru Visinescu – Ion Ficior la genocid sustinuta de IICCMER si insusita de Parchetul general nu poate sa duca decat la esec. Daca se dorea scaparea vinovatilor, o idee mai buna nici ca se putea.
Proiectul de lege din anul 2010 privitor la pensia cadrelor implicate in acte de represiune pe motive politice stabilise pensia angajatilor din prima categorie la nivelul salariului de baza minim brut si respectiv, pentru a doua categorie, la 1,5 din salariul de baza minim brut pe tara. Astfel de prevederi aveau un sens. Pe de o parte, ele se raportau la un reper obiectiv, in logica: activitatea acestor oameni a fost contrara intereselor societatii, ea nu trebuie echivalata cu o „munca”. Pe de alta parte, ele faceau dreptate.
Or, scaderea pensiilor cu 15%, respectiv 10% arata pur si simplu meschin. Ea este arbitrara (de ce 15%?; de ce nu 5% sau 25%?) si in aceeasi masura nedreapta. Aplicand 10% la pensia unui ofiter de securitate de circa 3000 de lei (o cifra curenta) inseamna sa o reduci la 2700 de lei, de cateva ori peste cuantumul mediu (pana in 800 de lei, in 2012-2013). O propunere conform careia pensia medie a tortionarilor ramane de cateva ori mai mare decat cea a victimelor perpetueaza o situatie scandaloasa. O lege a reducerii pensiei nomenclaturii comuniste si ofiterilor de securitate cu un astfel de rezultat discrediteaza insasi ideea.
Atata timp cat exista o lege privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist si a promovarii cultului persoanelor extremismului de dreapta, este logica o alta privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor comuniste si a promovarii cultului extremistilor de stanga. In ciuda a ceea ce s-a intamplat in Republica Moldova si a condamnarii Ungariei de catre Curtea de la Strasbourg pentru sanctionarea unor demonstranti care purtau steaua si steagul rosii (cauzele Vajda si Faber), o astfel de lege poate fi constitutionala si realista. Cu obligatia ca prevederile ei sa tina seama de argumentatia judecatorilor europeni. Acestia au gasit ca nefiresc sa se interzica purtarea unor insemne care reprezinta miscarile socialiste (nu doar comuniste) din intreaga lume. Rationamentul lor nu are insa relevanta cand se flutura, propagandistic, portretele marilor criminali Stalin, Mao, Gheorghe-Gheorghiu Dej ori Ceausescu. Iata de ce, o lege precum cea initiata de IICCMER poate fi facuta compatibila cu exigentele Conventiei europene a drepturilor omului. Cu conditia sa se bucure de o abordare profesionalista, ceea ce a lipsit initiativelor IICCMER din acest an care vizau realizarea „justitiei de tranzitie”.
