Din capul locului, se cuvine a spune ca traducerea in limba romana si publicarea lucrarii de referinta a lui Cesare Lombroso, Omul criminal, reprezinta un Eveniment de cultura juridica demn de salutat si apreciat. Din acest motiv, merita sincere felicitari toti cei care au contribuit la aceasta aparitie editoriala: coordonatorii lucrarii, traducatorii si, nu in ultimul rand, Editura.
Ca vrem sau nu, ca unora le place si altora nu, cu „bune si rele”, L’Uomo delinquente face parte din patrimoniul cultural-juridic universal. De fapt, nu cred ca ar fi hazardat sa spunem patrimoniul cultural, pur si simplu, avand in vedere ecourile filozofice, sociologice si ideologice pe care le-a starnit aceasta carte. Din perspectiva stricta a cercetarii stiintifice, daca ar fi sa aplicam „in speta” teoria echivalentei conditiilor (sau, sa-i zicem, a cauzalitatii naturale, pentru a fi mai aproape de doctrina italiana), am fi obligati sa constatam ca lucrarea in discutie a reprezentat o conditie sine qua non pentru aparitia Antropologiei criminale si a viitoarei Criminologii. Altfel spus, in cuvintele pline de modestie folosite de autor: „lucrarea de fata, asemeni unei insecte umile care transporta polenul fecund, nu a facut decat sa aduca la viata un germene (...). A dat nastere unei scoli noi (...)”. Aceasta scoala, denumita pozitivista, a reprezentat, in cele din urma, o etapa esentiala in istoria criminologiei, un adevarat nucleu al gandirii criminologice, in jurul caruia s-au dezvoltat ulterior teoriile etiologice moderne.
Rezulta, fie si numai in baza acestor scurte consideratii, cat de important este ca o astfel de lucrare sa „existe” si in limba romana.
Prof. univ. dr. Valerian Cioclei
Traducerea lucrarii Omul criminal a fost coordonata de Andra-Roxana Trandafir si Cristinel Ghigheci
Traducatori:
Andra-Roxana Trandafir este conferentiar universitar doctor si prodecan al Facultatii de Drept din cadrul Universitatii din Bucuresti, unde preda Criminologie, Drept penal. Partea speciala si Raspunderea penala a persoanei juridice. Pasiunea pentru limba franceza isi are radacinile in cursurile din scoala generala si mai ales din liceu, sub coordonarea doamnei profesor Ioana Voinea de la Colegiul National „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Buzau. Ulterior, a urmat un master in limba franceza la Facultatea de Drept si Stiinte Politice a Universitatii Montpellier I, unde revine periodic in calitate de profesor invitat.
Cristinel Ghigheci este judecator la Curtea de Apel Brasov – Sectia penala, formator la Institutul National al Magistraturii si lector universitar la Facultatea de Drept a Universitatii Transilvania din Brasov, unde preda Drept penal. Partea speciala si Etica profesiilor juridice. Cu ocazia studiilor doctorale efectuate in cadrul Institutului de Cercetari Juridice „Acad. Andrei Radulescu”, sub coordonarea regretatului profesor George Antoniu, a luat contact cu literatura juridica in limba franceza.
Serban-Mihai Bratu este absolvent de masterat in Drept privat. Pasiunea pentru limba franceza isi are radacinile in cursurile din scoala generala si din liceu, sub coordonarea doamnelor profesor Adriana Ghita si Georgeta Prada de la Colegiul National „Vasile Alecsandri” din Galati. Ulterior, a urmat cursurile Colegiului Juridic Franco-Roman de Studii Europene cu predare in franceza, unde si-a perfectionat cunostintele lingvistice si juridice din sfera francofona.
Florin-Cosmin Bobei este doctorand al Facultatii de Drept din cadrul Universitatii din Bucuresti, unde sustine seminare la disciplinele Criminologie si Drept penal. Partea speciala. Placerea pentru limba franceza a inceput firav in perioada scolii generale si a liceului, insa s-a dezvoltat tot mai mult prin lecturile ulterioare, dar si prin cinematografie.
Valentina Dinu este doctoranda a Facultatii de Drept din cadrul Universitatii din Bucuresti, unde sustine seminare la disciplinele Criminologie si Drept penal. Partea speciala. A inceput sa iubeasca limba franceza in liceu datorita doamnei profesor Elena Mocanu si, de aceea, a urmat si cursurile Colegiului Juridic Franco-Roman de Studii Europene cu predare in limba franceza.
Marius-Georgel Sima este student doctorand la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii din Bucuresti, unde sustine seminare la disciplina Drept penal. Partea generala. Interesul pentru limba franceza a inceput in scoala primara, la Liceul Teoretic „Ion Gh. Rosca” Osica de Sus, unde a descoperit frumusetea acestei limbi sub indrumarea doamnei profesor Angelica Calin.
Stefana-Iuliana Sorohan este doctoranda a Facultatii de Drept din cadrul Universitatii din Bucuresti, unde sustine seminare la disciplina Drept penal. Partea generala. Interesul pentru limba franceza s-a dezvoltat in perioada studiilor liceale, cand a participat la concursuri privind limba si cultura franceza si a obtinut atestatul DELF.
TABLA DE MATERII A VOLUMULUI I
SCRISOAREA DOMNULUI TAINE CATRE DOMNUL LOMBROSO
PREFATA AUTORULUI LA A CINCEA EDITIE ITALIANA SI A DOUA EDITIE FRANCEZA
PARTEA I. EMBRIOLOGIA CRIMEI
Capitolul I. Crima si organismele inferioare
I. Echivalentele crimei la plante si animale
II. Adevaratele echivalente ale crimei la plante si animale
III. Echivalentul pedepsei la animale si la om
Capitolul II. Crima si prostitutia la salbatici
II. Omuciderea
III. Furturi si alte delicte
IV. Adevaratele crime la primitivi impotriva uzantelor
V. Principiile pedepsei
Capitolul III. Nebunia morala si crima la copii
II. Cazuistica
III. Statistici antropometrice
IV. Pedeapsa si mijloace de prevenire a criminalitatii infantile
PARTEA A II-A. ANATOMIE PATOLOGICA SI ANTROPOMETRIA CRIMEI
Capitolul I. Examinarea a 383 de cranii ale criminalilor
II. Anomalii craniene
Capitolul II. Anomalia creierului si a viscerelor la criminali
II. Histologie si anatomie patologica
Capitolul III. Anomalii ale scheletului, inimii, ficatului etc.
Capitolul IV. Antropometria si fizionomia a 5.907 criminali
II. Fizionomia criminalilor
III. Fotografii si tipuri de criminali
IV. Obiectii. Fizionomia oamenilor onesti. Opinii populare si proverbe despre fizionomia criminalilor, cauzele lor. Concluzii generale
PARTEA A III-A. BIOLOGIA SI PSIHOLOGIA CRIMINALULUI NASCUT
Capitolul I. Despre tatuaje la criminali
Capitolul II. Fenomene de schimb molecular. Temperatura. Puls. Urina etc.
Capitolul III. Sensibilitate generala. Algometrie etc.
Capitolul IV. Despre sensibilitatea afectiva
Capitolul V. Suicidul in cazul criminalilor
Capitolul VI. Sentimente si pasiuni ale criminalilor
Capitolul VII. Recidiva directa si indirecta. Morala criminalilor
Capitolul VIII. Religia criminalilor
Capitolul IX. Inteligenta si educatia criminalilor
Capitolul X. Argoul
Capitolul XI. Hieroglife si scrieri ale criminalilor
Capitolul XII. Literatura criminalilor
Capitolul XIII. Arta si industrie la criminali
TABLA DE MATERII A VOLUMULUI II
PARTEA I. NEBUNUL MORAL SI EPILEPTICUL
Capitolul I. Nebunul moral
Capitolul II. Epilepticul
Capitolul III. Forta irezistibila
Capitolul IV. Sinteza
PARTEA A II-A. CRIMINALI DIN PASIUNE (FORTA IREZISTIBILA)
Capitolul I. Criminali din pasiune
Capitolul II. Sinuciderea patimasilor si a dezechilibratilor
Capitolul III. Criminali politici din pasiune
PARTEA A III-A. CRIMINALUL NEBUN
Capitolul I. Statistica
Capitolul II. Biologie
Capitolul III. Psihologie. Analogii ale miscarilor si ale procedeelor criminale la nebunii criminali si la criminalii nascuti
II. Tipuri juridice de crime evidentiate la anumite categorii psihiatrice
Capitolul IV. Psihologie. Diferente in functie de categoriile de boli mintale
II. Diferente speciale in mobilurile si in procedeele criminale
Capitolul V. Criminalul alcoolic
Capitolul VI. Criminalul isteric
Capitolul VII. Criminali matoizi
Capitolul VIII. Sinteza partii a III-a
PARTEA A IV-A. CRIMINALUL DE OCAZIE
Capitolul I. Opinii ale autorilor. Proverbe populare. Statistici oficiale. Critici
Capitolul II. Pseudo-criminali. Criminaloizi. Trasaturile lor fizice si psihice. Criminali din obisnuinta
I. Pseudo-criminali
II. Criminaloizi
III. Criminali din obisnuinta
Capitolul III. Organizatii criminale
Capitolul IV. Criminali latenti
Capitolul V. Epileptoizi
