Monografia Prejudiciul nepatrimonial cauzat prin eroarea judiciara reprezinta, de fapt, teza de doctorat cu acelasi titlu a magistratului-judecator George-Marius Mara, sustinuta la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii de Vest din Timisoara la inceputul anului 2020. In sinteza, ea prezinta modalitatea de stabilire a prejudiciului cauzat ca urmare a savarsirii unui fapt ilicit care intruneste conditiile erorii judiciare, precum si mijloacele de indemnizare ale victimei.
Analiza conceptului de eroare judiciara porneste de la modul cum acesta a fost redefinit prin modificarile operate prin Legea nr. 242/2018 de modificare a Legii nr. 303/2004, respectiv a jurisprudentei Curtii Constitutionale in materie. In acest context, autorul subliniaza faptul ca aceasta institutie constituie atat un element al raspunderii civile, cat si un element al raspunderii disciplinare si reprezinta „un liant intre cele doua forme ale raspunderii magistratilor”. Mai mult, autorul evidentiaza regimul dual al raspunderii civile pentru prejudiciul cauzat prin eroarea judiciara: o raspundere obiectiva a Statului fata de victima, respectiv o raspundere subiectiva, personala, a magistratului care a actionat cu rea-credinta sau grava neglijenta, cauzand, astfel, eroarea judiciara.
Remarcam, cu deosebire, faptul ca, in demersul sau stiintific, autorul realizeaza o monografie sintetica a problematicii abordate, „din interior”, uzand de perspectiva magistratului practician, pozitie ce ii confera pe deplin posibilitatea de a constientiza necesitatea stabilirii obiective a prejudiciului nepatrimonial si a limitarii erorilor judiciare, pentru realizarea dezideratului ocrotirii drepturilor si libertatilor cetatenesti.
Demersul autorului este remarcabil, pe de o parte, pentru ca a abordat institutia erorii judiciare in lumina noii reglementari si pentru ca a propus un sistem unitar de stabilire si indemnizare a prejudiciului nepatrimonial, in absenta unor parametri prevazuti in legislatie, care sa permita judecatorului sa stabileasca aceste sume compensatorii, iar, pe de alta parte, pentru ca la elaborarea acestei lucrari monografice a avut in vedere o ampla documentare bibliografica si jurisprudentiala din domeniul dreptului intern si international.
Prof. univ. dr. RADU I. MOTICA
Lucrarea trateaza problematica erorii judiciare si a consecintelor negative ale acesteia care se manifesta pe planul drepturilor si intereselor legitime cu caracter nepatrimonial ale persoanei, respectiv prejudiciul ce nu poate fi evaluat economic si care se produce in ipoteza savarsirii unui fapt ilicit civil ce intruneste elementele erorii judiciare.
Cartea este impartita in trei titluri. Primul titlu analizeaza conceptul de prejudiciu privit atat ca o conditie dar si ca o masura a raspunderii civile delictuale. Autorul analizeaza aspectele care genereaza dezbateri in doctrina sau care prezinta un caracter deficitar, cum ar fi, spre exemplu, lipsa unei reglementari exprese cu privire la indemnizarea victimelor indirecte pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat prin vatamarea integritatii fizice sau psihice a victimei directe.
Cel de-al doilea titlu abordeaza problematica erorii judiciare privita ca fapta ilicita civila, ca element al raspunderii civile delictuale si, totodata, ca o cauza a unor diverse tipuri de prejudicii, atat patrimoniale cat si nepatrimoniale. Urmare a recentelor modificari legislative, autorul analizeaza fundamentala schimbare de optica pe care o reprezinta separarea raspunderii Statului pentru erorile judiciare de raspunderea civila a magistratului culpabil.
Ultimul titlul analizeaza prejudiciul nepatrimonial cauzat prin eroarea judiciara. In cadrul acestui titlu sunt prezentate tipurile de prejudiciu nepatrimonial ce pot fi cauzate prin eroarea judiciara (vazuta ca fapta ilicita civila), utilizand criterii de clasificare regasite ca atare cu precadere in doctrina si practica judiciara straina. De asemenea, este prezentata utilitatea stabilirii unor criterii privind evaluarea si compensarea acestui tip de prejudiciu, pentru a preveni arbitrariul si a uniformiza jurisprudenta.
Bogdan Bucatariu
