Lucrarea sistematizeaza date de natura istorica, sociala, statistica, sociologica, juridica, politica despre prostitutie, constant prezenta in societatea umana. Fara a avea pretentia de a epuiza toate fatetele acestui fenomen, lucrarea pune in lumina aspecte cunoscute si mai putin cunoscute ale fenomenului, evidentiind cauzele care determina si incurajeaza prostitutia, atrage atentia asupra consecintelor „banalizarii” fenomenului, mai ales asupra conditiei femeii in societate. Prostitutia este o forma de violenta impotriva femeilor, iar lucrarea motiveaza aceasta teza facand referiri la actiuni concrete de natura juridica, sociologica si, mai ales politica, ce se manifesta din ce in ce mai pregnant in plan european si mondial.
Viziunea autorului
Este o cercetare pe care am inceput-o pentru a sublinia un aspect mai putin abordat al inegalitatii dintre femei si barbati, care vine de departe, din istoria extrem de veche a umanitatii si persista in contemporaneitate, desi egalitatea intre femei si barbati este un pilon declarat al functionarii societatii. In realitate, inegalitatea de gen persista, dovada fiind numeroasele analize concretizate in lucrari, actiuni, manifeste etc. Prostitutia, ca forma particulara in care se manifesta inegalitatea de gen, este mai putin abordata, din diferite motive, toleranta sociala fiind unul extrem de solid. Cu toate acestea, prostitutia este un fenomen social complex, a carui existenta, tolerata, reglementata sau sanctionata de societate, are efecte mult mai vaste decat cele traditional constatate, care se propaga direct sau insidios asupra intregii societati.
Am incercat sa-mi explic de ce prolifereaza prostitutia in societatea contemporana, care sunt cauzele acesteia – am identificat feminizarea saraciei, turismul sexual, traficul de fiinte umane, dar si factori care incurajeaza prostitutia, precum moda, jucariile, pornografia – am vorbit despre femeile care se prostitueaza si problemele acestora – sanatatea, maternitatea, competitia, consumul de droguri, despre clientii prostitutiei si despre managerii sau proxenetii in domeniu. Concluzia este ca prostitutia este cea mai veche meserie si pentru ca are cel mai vechi client, cel mai vechi mijlocitor, dar si pentru ca este reglementata de cele mai vechi norme morale si juridice, statul monitorizand atent acest fenomen fara a exista o preocupare concreta de eradicare a fenomenului. Tolerarea prostitutiei duce in mod direct si concret la o singura consecinta: perpetuarea inegalitatii de gen.
Lucrarea analizeaza aspecte legate de sistemele juridice aplicabile prostitutiei: prohibitionismul, reglementarismul, abolitionismul, sisteme care fac ca acelasi fenomen sa fie considerat o munca, o infractiune sau o forma de libertate umana, precum si consecintele acestei diferentieri asupra femeilor, in special, dar si asupra traficului de fiinte umane in scopul exploatarii sexuale care profita din plin de pe urma acestor diferentieri. Lucrarea evidentiaza noi tendinte legislative la nivelul Uniunii Europene, rolul Parlamentului European si al Comisiei Europene, interesate din ce in ce mai mult de dezvoltarea fara precedent a industriei sexului si a cresterii numarului victimelor traficului de persoane in scopul exploatarii sexuale.
Din cuprins:
• criminologia si fenomenul prostitutiei
• criminologia traditionala si prostitutia
• feminismul si prostitutia
• clientul-beneficiar si parte a procesului prostitutional
• feminizarea saraciei
• turismul sexual
• stereotipuri de gen in mass-media
• stereotipurile de gen in educatie si piata muncii
• stereotipurile de gen in procesul decizional economic si politic
• reglementari internationale privind prostitutia si traficul de persoane in scopul prostitutiei
Puncte forte:
• analiza a sistemelor juridice care reglementeaza prostitutia
• prezentarea factorilor care influenteaza accentuarea fenomenului
• identificarea principalelor reglementari la nivelul UE si prezentarea initiativelor autoarei in forurile institutiilor UE
Despre autor:
Minodora Cliveti este avocat (Baroul Bacau). Autoarea a fost mereu interesata de drepturile omului, studiindu-le la Universitatea Columbia, la Universitatea din Birmingham si la Institutul pentru Drepturile Omului din Strasbourg, aplicandu-le in calitate de colaborator al unor ONG-uri specializate in domeniu, expert al Consiliului Europei, dar si al Camerei Deputatilor.
