Despre carte
Institutia succesiunii statelor la tratatele internationale reprezinta expresia juridica a confluentei dintre principiile pacta sunt servanda si rebus sic stantibus, pe terenul mutatiilor teritoriale si, uneori, al modificarilor politice interne pe care le poate suferi un stat. Importanta acestei institutii deriva, asadar, din insasi semnificatia majora a dreptului tratatelor. a
Raportata, traditional, la Conventia de la Viena din 1978, problema succesiunii la tratate a cunoscut recent o serie de provocari care depasesc insa, prin ineditul si complexitatea lor, cadrul teoretic si practic al acestui instrument international. Lucrarea Succesiunea statelor la tratatele internationale prezinta aceste situatii care, desi ies din cadrul traditional pentru care institutia succesiunii a fost preconizata, fac parte din realitatea internationala. Dezmembrarea Uniunii Sovietice, a Iugoslaviei sau a Cehoslovaciei, unificarea celor doua Germanii ori a republicilor yemenite demonstreaza din plin faptul ca statele au recurs, de cele mai multe ori, nu la solutiile consacrate de Conventia de la Viena, ci la metoda rezolvarii problemelor succesorale pe baza negocierilor si a acordului.
Mutatiile teritoriale specifice anilor ’90 au declansat deschiderea unor dosare succesorale complexe, iar controversele privind statutul juridic al noii federatii iugoslave ori consecintele inveninatei mosteniri istorice ale Uniunii Sovietice sunt doar cateva exemple ce justifica pregnanta actualitate si importanta a domeniului succesiunii statelor la tratatele internationale. Pe plan european, tendintele integrationiste, formarea U.E. si o posibila federalizare a continentului au deschis noi perspective practice si teoretice in materie. Cert este ca, dupa zeci de ani de la inceputurile sale, problemei succesiunii statelor la tratatele internationale ii este promisa o noua tinerete.
Lucrarea Succesiunea statelor la tratatele internationale cuprinde, asadar, un studiu cat se poate de aprofundat, justificat nu doar prin argumentele unei provocari teoretice, ci, in egala masura, prin cele ale unui interes practic, ancorat in actualitate.
Despre autor
Diana Lavinia Botau este lector al Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, precum si avocat in Baroul Cluj
CAPITOLUL I. PROLEGOMENE
Sectiunea 1. Argument
Sectiunea a 2-a. Notiunea de succesiune in Dreptul international public
Sectiunea a 3-a. Categorii descriptive
§1. Succesiune universala si succesiune partiala
§2. Tipologie generala – anexiune, cesiune, dezmembrare, secesiune
§3. Interogarea unei terminologii: identitate statala; continuitate statala; personalitate etatica distincta
CAPITOLUL AL II-LEA. IPOTEZE SUCCESORALE
Sectiunea 1. Propuneri ale doctrinei
§1. Situatii care implica problema succesiunii statelor
§2. Premisele algoritmului succesoral
Sectiunea a 2-a. Mutatii in structura teritoriala a statelor
§1. Asocierea statelor
§2. Cesiunea si anexiunea
Sectiunea a 3-a. Restructurarea interna a statelor
§1. Restructurarea politica si teritoriala
§2. Modificari de ordin constitutional
§3. Cazul revolutiilor sociale
Sectiunea a 4-a. Succesiunea statelor la organizatiile internationale
§1. Succesiunea statelor si calitatea de membru in organizatiile internationale
§2. Pozitia noilor state fata de documentele aprobate in cadrul organizatiei internationale anterior dobandirii calitatii de membru
Sectiunea a 5-a. Succesiunea statelor care s-au format ca urmare a procesului de decolonizare
§1. Scurta retrospectiva istorica si politica a colonialismului si a luptei pentru autodeterminare
§2. Principalele teorii si tendinte exprimate de catre doctrina in materia succesiunii la tratate a noilor state independente
§3. Practica internationala in materia succesiunii la tratate a statelor decolonizate
Sectiunea a 6-a. Succesiunea statelor la tratate in raport de natura conventiilor si a obligatiilor care decurg din acestea
§1. Tratate-contracte
§2. Tratate cu caracter normativ
CAPITOLUL AL III-LEA. CONVENTIA DE LA VIENA CU PRIVIRE LA SUCCESIUNEA STATELOR LA TRATATELE INTERNATIONALE
Sectiunea 1. Contextul si premisele codificarii
Sectiunea a 2-a. Structura si continutul Conventiei de la Viena. Radiografie critica
§1. Preambulul
§2. „Dispozitii generale” (Partea I, art. 1-14)
§3. „Succesiunea privind o parte a teritoriului” (Partea a II-a, art. 15)
§4. „State noi independente” (Partea a III-a, art. 16-30)
§5. „Unificarea si separarea de state” (Partea a IV-a, art. 31-38)
§6. „Dispozitii diverse” (Partea a V-a, art. 39-40)
§7. „Reglementarea diferendelor” (Partea a VI-a, art. 41-45)
§8. „Dispozitii finale” (Partea a VII-a, art. 46-50)
Sectiunea a 3-a. Reactii critice la adresa instrumentului de codificare
Sectiunea a 4-a. Premise alternative ale algoritmului succesoral
§1. Interpretarea individuala a tratatelor in contextual principial al dreptului international general
§2. Reluarea principiilor fundamentale ale dreptului natural. Pacta sunt servanda
§3. Reevaluarea dreptului conventional al succesiunii la tratate
Sectiunea a 5-a. Locul si rolul Conventiei de la Viena in materia succesiunii la tratate
CAPITOLUL AL IV-LEA. PROBLEME RECENTE ALE SUCCESIUNII STATELOR LA TRATATELE INTERNATIONALE
Sectiunea 1. Dezintegrarea Iugoslaviei
Sectiunea a 2-a. Dezintegrarea Cehoslovaciei
Sectiunea a 3-a. Dezintegrarea Uniunii Sovietice
Sectiunea a 4-a. Unificarea Germaniei
Sectiunea a 5-a. Unificarea republicilor Yemen
Sectiunea a 6-a. Fenomenul integrarii europene
§1. Locul si rolul tratatelor in procesul integrarii europene
§2. Dreptul comunitar si ordinea juridica internationala
§3. Aspecte concluzive
CAPITOLUL AL V-LEA. SUCCESIUNEA STATELOR SI COMUNITATEA INTERNATIONALA. POZITIA STATELOR FATA DE APARITIA NOILOR SUBIECTE DE DREPT INTERNATIONAL
Sectiunea 1. Recunoasterea unui guvern
Sectiunea a 2-a. Recunoasterea unui stat nou
§1. Recunoasterea mutatiilor teritoriale si/sau a statelor formate in urma lor
§2. Recunoasterea unui stat nou, desprins de sub puterea coloniala
Sectiunea a 3-a. Recunoastere si discriminare
Sectiunea a 4-a. Practica internationala recenta
Sectiunea a 5-a. Practica statului roman
CAPITOLUL AL VI-LEA. ROMANIA SI PROBLEMA SUCCESIUNII LA TRATATE, IN CONFIGURATIA INTERNATIONALA ACTUALA
Sectiunea 1. Argument
Sectiunea a 2-a. Revolutia din decembrie 1989 si consecintele sale asupra vechilor angajamente internationale ale Romaniei
Sectiunea a 3-a. Atitudinea Romaniei privind mutatiile teritoriale recente si efectele acestora
Sectiunea a 4-a. Succesiunea statelor la tratatele internationale – o solutie inca viabila in problema Insulei Serpilor
§1. Preliminarii. Insula Serpilor in contextual de ansamblu al relatiilor romano-ucrainene
§2. Insula Serpilor – scurta biografie
§3. Insula Serpilor in ansamblul tratativelor romano-sovietice pentru delimitarea platoului continental al Marii Negre si a zonei economice exclusive
§4. Insula Serpilor in contextul tentativelor de fundamentare juridica a relatiilor romano-ucrainene
§5. Insula Serpilor reflectata in instrumente juridice recente, care marcheaza relatiile dintre Romania si Ucraina ulterior Revolutiei din 1989 si dezmembrarii URSS-ului
§6. Pozitia Romaniei in problema Insulei Serpilor si a delimitarii spatiilor marine
§7. In cautarea unei solutii
Sectiunea a 5-a. Republica Moldova in spectrul teoretic si practic al succesiunii statelor
§1. Preliminarii
§2. Republica Moldova si problema succesiunii statelor, raportat la fosta URSS
§3. Republica Moldova si problema succesiunii statelor, raportat la principiile si normele fundamentale ale dreptului international public
§4. Republica Moldova si problema succesiunii statelor, raportat la Romania
Sectiunea a 6-a. Cateva consideratii cu privire la tezaurul romanesc de la Moscova
CAPITOLUL AL VII-LEA. SCURTA ABORDARE A DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC SI A PROBLEMEI SUCCESIUNII LA TRATATE DIN PERSPECTIVA TEORIEI JOCURILOR
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXA. CONVENTIA DE LA VIENA CU PRIVIRELA SUCCESIUNEA STATELOR IN DOMENIUL TRATATELOR
