Teoria generala a dreptului este prima disciplina juridica studiata in primul an al oricarei facultati de drept din lume, considerandu-se a reprezenta, pe buna dreptate, un ABC al Dreptului. Este materia care ne introduce in problematica de ansamblu a dreptului, oferindu-ne primele „imagini” asupra categoriilor si notiunilor fundamentale ale domeniului, a caror cunoastere aprofundata este esentiala pentru intelegerea ulterioara a celorlalte institutii si ramuri de drept care vor fi studiate in facultate.
La fel de adevarat insa este si faptul ca, in Romania ultimelor decenii, Teoria generala a dreptului este o disciplina oarecum nedreptatita in cadrul multor facultati de drept, in graba generala (si nejustificata) de a trece mai repede catre asa-zisele discipline tehnice ale dreptului – civil, penal, administrativ, fiscal, proceduri etc. Se pare ca nesocotim astfel un principiu fundamental al oricarei „constructii” umane, iar consecintele sunt invariabil aceleasi: cand fundatia este subreda, intregul ansamblu va fi, la randul sau, subred.
Daca v-ati inscris la Facultatea de Drept si doriti sa dobanditi o fundatie solida, pe care sa puteti cladi o „constructie” juridica veritabila, carti precum Teoria generala a dreptului a domnului Mihai Badescu sunt fundamentale.
Veti regasi in aceasta lucrare, cu o structura simpla si clara, o expunere analitica a celor mai importante repere ale dreptului: conceptul dreptului (originea, aparitia, factorii de configurare), tipologia dreptului (marile familii sau sisteme de drept care apartin unor bazine recunoscute de civilizatie si cultura juridica), rolul, principiile si functiile dreptului, norma juridica, actul juridic, raportul juridic si raspunderea juridica (inclusiv atat de necesara distinctie intre responsabilitatea sociala si raspunderea juridica), principalele scoli si curente ale gandirii juridice.
Desi este un curs universitar, adresat in primul rand studentilor, lectura acestei carti va fi un castig si pentru juristii care au deja ani de practica in spate, deoarece „revizitarea” periodica a fundamentelor acestei frumoase profesii este bine-venita si chiar necesara.
Cartea, pe langa rolul didactic asumat, reprezinta, in acelasi timp, si o frumoasa pledoarie pentru drept, fiind una dintre acele carti care ne reamintesc ca Dreptul e despre oameni, facut de oameni si pentru oameni. Romanii il considerau „arta binelui si a echitatii”. Nu ar trebui oare sa fie si astazi la fel?
Mihai Badescu este profesor universitar la Facultatea de Drept si director al Scolii Doctorale „Drept” din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti
INTRODUCERE. SISTEMUL STIINTELOR JURIDICE. LOCUL TEORIEI GENERALE A DREPTULUI IN SISTEMUL STIINTEI DREPTULUI
1. Despre stiinta, in general
2. Sistemul stiintelor juridice
2.1. Stiintele juridice istorice
2.2. Stiintele juridice de ramura
2.3. Stiintele ajutatoare (auxiliare, participative)
2.4. Interactiunea dintre stiintele juridice si alte stiinte socio-umane
3. Teoria generala a dreptului – istoric, caracteristici, disciplina de invatamant
4. Relatia dintre Teoria generala a dreptului si Filosofia dreptului
TITLUL I. CONCEPTUL DREPTULUI
CAPITOLUL I. NOTIUNEA DREPTULUI
Sectiunea 1. Originea si aparitia dreptului
Sectiunea 2. Primele legiuiri
2.1. Codul lui Hammurabi
2.2. Codul lui Manu
2.3. Codul lui Mu
2.4. Primele legiuiri in Europa
Sectiunea 3. Acceptiunile notiunii de „drept”
3.1. Drept obiectiv si drept subiectiv
3.2. Dreptul pozitiv
3.3. Alte acceptiuni
3.4. Realitatea juridica
Sectiunea 4. Configurarea (determinarea) dreptului
4.1. Mediul (cadrul) natural
4.2. Cadrul social-economic
4.3. Cadrul istoric, etnic, national
4.4. Cadrul politic
4.5. Cadrul cultural-ideologic
4.6. Factorul international
4.7. Factorul uman
Sectiunea 5. Esenta, continutul si forma dreptului
5.1. Esenta dreptului
5.2. Continutul dreptului
5.3. Forma dreptului
Sectiunea 6. Sistemul dreptului
6.1. Notiunea de „sistem al dreptului”
6.2. Diviziunile generale ale dreptului
6.3. Ramurile dreptului romanesc actual
Sectiunea 7. Definitia dreptului
CAPITOLUL II. TIPOLOGIA DREPTULUI
Sectiunea 1. Consideratii introductive
1.1. Metoda tipologica in clasificarea dreptului
1.2. Evolutia dreptului spre formarea marilor tipuri si familii de drept
1.3. Clasificari ale marilor tipuri si familii de drept
Sectiunea 2. Familia de drept romano-germanica
Sectiunea 3. Familia de drept anglo-saxona
Sectiunea 4. Familii si tipuri de drept traditionale si religioase
4.1. Familia dreptului islamic (musulman)
4.2. Familia dreptului indian
4.3. Dreptul rabinic si cel israelian
4.4. Alte sisteme juridice traditionale
Sectiunea 5. Dreptul Uniunii Europene
CAPITOLUL III. ROLUL, PRINCIPIILE SI FUNCTIILE DREPTULUI
Sectiunea 1. Locul si rolul dreptului in sistemul reglementarilor sociale
1.1. Sistemul normelor sociale
1.2. Componentele sistemului normelor sociale
Sectiunea 2. Principiile dreptului
2.1. Consideratii generale
2.2. Prezentarea principiilor dreptului
Sectiunea 3. Functiile dreptului
3.1. Consideratii generale cu privire la notiunea de „functii ale dreptului”
3.2. Prezentarea functiilor dreptului
Sectiunea 4. Disfunctiile dreptului
CAPITOLUL IV. IZVOARELE DREPTULUI
Sectiunea 1. Conceptul de izvor de drept
Sectiunea 2. Izvoarele formale ale dreptului
2.1. Obiceiul juridic (cutuma)
2.2. Practica judecatoreasca (jurisprudenta) si precedentul judiciar
2.3. Este doctrina juridica izvor de drept?
2.4. Contractul normativ
2.5. Actul juridic normativ – principalul izvor de drept
TITLUL II. NORMA JURIDICA
CAPITOLUL I. CONCEPTUL DE „NORMA JURIDICA”
Sectiunea 1. Definitia si trasaturile normei juridice
1.1. Definitia normei juridice
1.2. Trasaturile normei juridice
Sectiunea 2. Structura normei juridice
2.1. Structura interna sau logico-juridica
Dispozitia
2.2. Structura externa sau tehnico-legislativa a normei juridice
Sectiunea 3. Clasificarea normelor juridice
CAPITOLUL II. APLICAREA NORMEI JURIDICE
Sectiunea 1. Aplicarea normei juridice in timp
1.1. Intrarea in vigoare a normei juridice
1.2. Perioada de activitate a normei juridice. Principiul neretroactivitatii. Principiul neultraactivitatii
1.3. Iesirea din vigoare a normei juridice
Sectiunea 2. Aplicarea normei juridice in spatiu
2.1. Principiul teritorialitatii normei juridice
2.2. Exceptia de la principiul teritorialitatii normei juridice
Sectiunea 3. Aplicarea normei juridice asupra persoanelor
3.1. Principiul personalitatii normei juridice
3.2. Personalul misiunilor diplomatice si consulare
3.3. Regimul strainilor in Romania
CAPITOLUL III. INTERPRETAREA NORMELOR JURIDICE
Sectiunea 1. Notiunea, necesitatea, principiile si formele interpretarii normelor juridice
1.1. Notiunea si necesitatea interpretarii normelor juridice
1.2. Principiile interpretarii normelor juridice
1.3. Formele interpretarii normelor juridice
Sectiunea 2. Metodele interpretarii normelor juridice
2.1. Metoda gramaticala
2.2. Metoda istorica
2.3. Metoda sistematica
2.4. Metoda logica
2.5. Metoda teleologica (sau dupa scop)
Sectiunea 3. Analogia in drept. Analogia legii si analogia dreptului
Sectiunea 4. Litera si spiritul legii. Abuzul de drept si frauda la lege
4.1. Litera si spiritul legii
4.2. Abuzul de drept
4.3. Frauda la lege
Sectiunea 5. Rezultatele interpretarii normelor juridice
5.1. Interpretarea literala
5.2. Interpretarea extensiva
5.3. Interpretarea restrictiva
TITLUL III. ACTUL JURIDIC
CAPITOLUL I. ACTUL JURIDIC NORMATIV
Sectiunea 1. Elaborarea actelor juridice normative
1.1. Tehnica juridica si tehnica legislativa
1.2. Principiile elaborarii actelor juridice normative
1.3. Etapele procesului de legiferare
Sectiunea 2. Partile constitutive si elementele de structura interna ale actului juridic normativ
2.1. Partile constitutive ale actului juridic normativ
Sectiunea 3. Consiliul Legislativ – organ specializat de elaborare si coordonare legislativa
CAPITOLUL II. ACTUL JURIDIC INDIVIDUAL
Sectiunea 1. Conceptul realizarii dreptului
1.1. Consideratii generale
1.2. Formele realizarii dreptului
Sectiunea 2. Actul de aplicare a dreptului
2.1. Notiunea si trasaturile actului de aplicare a dreptului
2.2. Etapele procesului de aplicare a dreptului
TITLUL IV. RAPORTUL JURIDIC
CAPITOLUL I. CONCEPTUL DE „RAPORT JURIDIC”
Sectiunea 1. Definitia raportului juridic
Sectiunea 2. Trasaturile raportului juridic
2.1. Raportul juridic este un raport social
2.2. Raportul juridic este un raport de suprastructura
2.3. Raportul juridic are caracter volitional
2.4. Raportul juridic este un raport valoric (de promovare si aparare a valorilor sociale)
2.5. Raportul juridic este o categorie istorica
2.6. Raportul juridic are caracter normativ
CAPITOLUL II. PREMISELE APARITIEI RAPORTULUI JURIDIC
Sectiunea 1. Norma juridica – premisa fundamentala a nasterii unui raport juridic
Sectiunea 2. Subiectele raportului juridic – premisa general a aparitiei raportului juridic
2.1. Notiunea de subiect al raportului juridic
2.2. Capacitatea juridica – premisa a calitatii de subiect de drept
2.3. Clasificarea subiectelor raporturilor juridice
Sectiunea 3. Faptul juridic – premisa concreta a aparitiei sau a stingerii unui raport juridic
CAPITOLUL III. CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC
Sectiunea 1. Dreptul subiectiv
1.1. Notiunea de „drept subiectiv”
1.2. Clasificarea drepturilor subiective
Sectiunea 2. Obligatia juridica
TITLUL V. RASPUNDEREA JURIDICA
CAPITOLUL I. CONCEPTUL DE RASPUNDERE JURIDICA
Sectiunea 1. Notiunea de raspundere juridica
Sectiunea 2. Formele (felurile) raspunderii juridice
2.1. Raspunderea disciplinara
2.2. Raspunderea administrativa
2.3. Raspunderea civila
2.4. Raspunderea penala
Sectiunea 3. Conditiile angajarii raspunderii juridice
3.1. Conduita ilicita
3.2. Rezultatul conduitei ilicite
3.3. Legatura cauzala (raportul de cauzalitate) intre conduita ilicita si rezultatul acesteia
3.4. Vinovatia faptuitorului
3.5. Inexistenta unor imprejurari sau cauze care inlatura, in principiu, raspunderea juridica
CAPITOLUL II. RESPONSABILITATE SOCIALA – RASPUNDERE JURIDICA
Sectiunea 1. Responsabilitate – raspundere (terminologie)
Sectiunea 2. Responsabilitatea sociala si raspunderea sociala
2.1. Responsabilitatea si raspunderea in doctrina sociologica
2.2. Responsabilitatea si raspunderea: asemanari, deosebiri, interferente
TITLUL VI. PRINCIPALELE SCOLI SI CURENTE IN GANDIREA JURIDICA
CAPITOLUL I. CURENTUL DREPTULUI NATURAL
Sectiunea 1. Consideratii introductive
Sectiunea 2. Principiile si trasaturile dreptului natural
2.1. Principiile dreptului natural
2.2. Trasaturile dreptului natural
Sectiunea 3. Critica Curentului dreptului natural
Sectiunea 4. Renasterea dreptului natural. Neonaturalismul (Neo-individualismul)
Sectiunea 5. Dreptul natural in contemporaneitate
CAPITOLUL II. SCOALA ISTORICA A DREPTULUI
Sectiunea 1. Aparitia Scolii istorice a dreptului
Sectiunea 2. Principalele teze ale Scolii istorice
CAPITOLUL III. UTILITARISMUL JURIDIC
Sectiunea 1. Originea utilitarismului
Sectiunea 2. Intemeietorii utilitarismului juridic
2.1. Thomas Hobbes
2.2. Helvetius
2.3. Jeremy Bentham
2.4. John Stuart Mill
2.5. Charles Darwin
2.6. Herbert Spencer
2.7. Rudolf von Jhering
Sectiunea 3. Utilitarismul – din perspectiva filosofiei politice
3.1. Principalele teze ale utilitarismului juridic (rezumat)
3.2. Privire critica asupra utilitarismului juridic
CAPITOLUL IV. POZITIVISMUL JURIDIC
Sectiunea 1. Inceputurile pozitivismului juridic
Sectiunea 2. Auguste Comte – intemeietorul pozitivismului juridic
Sectiunea 3. Scoala exegezei textelor
Sectiunea 4. Pozitivismul analitic
Sectiunea 5. Pragmatismul si realismul juridic american
5.1. Pragmatismul juridic
5.2. Realismul juridic american
Sectiunea 6. Realismul juridic scandinav
CAPITOLUL V. ALTE SCOLI SI CURENTE IN GANDIREA JURIDICA
Sectiunea 1. Teoria dreptului obiectiv (pseudopozitivismul)
Sectiunea 2. Normativismul (teoria pura a dreptului)
Sectiunea 3. Sociologismul juridic
3.1. Emile Durkheim
3.2. Lucien Lévy-Brühl
3.3. Max Weber
3.4. Eugen Ehrlich
3.5. Jean Carbonnier
ADAGII, EXPRESII SI LOCUTIUNI LATINE IN DREPTUL ROMANESC
BIBLIOGRAFIE
