Problemele de Teoria generala a dreptului sunt universale, indiferent de sistemul de drept. Este adevarat ca dreptul ramane, in principal, national, dar in cadrul TGD se regaseste acel limbaj comun atat de necesar comunicarii in stiinta dreptului, independent de diferentele fiecaruia, de sistemul de drept din care facem parte fiecare. Diferenta intriga, dar nu inseamna ca nu exista probleme comune, ce se clarifica prin intermediul Teoriei generale a dreptului, pentru ca ea realizeaza sinteza.
Teoria generala a dreptului este o disciplina de sinteza, care ofera o viziune de ansamblu asupra dreptului si care are scopul de a generaliza si de a abstractiza. In cadrul acestei discipline se formeaza constantele dreptului sau pilonii dreptului (dreptul ca stiinta), aici se formuleaza notiunile, conceptele, principiile si categoriile fundamentale ale dreptului.
Disciplinele de ramura au rolul de a aprofunda studiul relatiilor sociale de care se ocupa fiecare. Relatia dintre Teoria generala a dreptului si disciplinele de ramura consta in faptul ca Teoria generala a dreptului ofera genul proxim, iar disciplinele de ramura ofera diferenta specifica.
Viziunea autorului
Dreptul ne guverneaza viata de cand aparem pe lume si pana ne stingem, fie ca acceptam, fie ca nu, fie ca recunoastem, fie ca il ignoram sau ne regasim in el, ne conducem dupa el si ne supunem lui. Poate ca, intr-adevar traim sub imperiul dreptului, asa cum afirma doctrina americana si cu atat mai mult este necesar sa cunoastem fundamentele acestuia, sa-i intelegem formele de manifestare in viata noastra, indiferent de destinul fiecaruia in aceasta societate din ce in ce mai alerta si mai exigenta.
Din cuprins:
• notiunea dreptului, realizarea dreptului, tipologia dreptului, proba dreptului
• principiile fundamentale ale dreptului
• norma juridica si interpretarea acesteia
• izvoarele sau sursele dreptului
• raportul juridic
• actul juridic
• notiuni de procedura si raspunderea juridica, avand la baza studiul doctrinei franceze, anglo-saxone si romanesti in materie
• problemele pe care le ridica aplicarea dreptului
• trasaturi definitorii ale aplicarii dreptului
• fazele procesului de aplicare a dreptului
• interpretarea actelor normative: interpretarea legii, interpretarea reglementarilor administrative, interpretarea tratatelor internationale si interpretarea dreptului Uniunii Europene
• metodele si regulile interpretarii normelor juridice
Puncte forte:
• aprofundarea interpretarii contextuale a normelor juridice
• analiza principalelor metode de interpretare a dreptului
• analiza normelor juridice din perspectiva principiilor enuntate in noile Coduri
• abordare interdisciplinara cu referiri la stiintele de ramura
• este avut in vedere criteriul temporalitatii normelor juridice – principiul neretroactivitatii
• ample referinte bibliografice
Simona Cristea este conf. univ. dr. Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, magistrat-asistent ICCJ
Public tinta:
Cursul se adreseaza studentilor, dar si teoreticienilor si practicienilor dreptului preocupati de o viziune completa asupra fenomenului juridic si a fundamentelor, notiunilor si categoriilor generale ale dreptului.
