Lucrarea de fata face parte dintr-un proiect mai larg, si anume acela al unui istoric al relatiilor internationale prin prisma tratatelor si conventiilor internationale semnate de Romania in primele doua decenii ale secolului XX, demers care vine in continuarea aceluia inceput cu epoca de la 1859-1900.
Sintetizand tabloul politic european in interiorul caruia, intr-un interval de numai trei ani – 1918, 1919, 1920 – vedem la inceput o Romanie "mica" redusa la provincia istorica, Moldova dintre Carpati si Prut, deznadajduita si in prag de a-si pierde statalitatea – prin impartirea ei intre Germania, Austro-Ungaria si Bulgaria – si la sfarsitul intervalului de timp amintit, o tara implinita teritorial, in dauna atat al fostului adversar Austro-Ungaria, dar si in cea a asa-zisului fost aliat, Rusia. Vointa romanilor din aceste teritorii a fost recunoscuta de puterile care au organizat pacea dupa primul razboi mondial si au impus invinsilor prin tratate, drepturile teritoriale ale Romaniei si nu numai.
Despre vocatia europeana a Romaniei
Conferinta de la Paris le-a adus romanilor si confirmarea nevoii europenilor, invingatori in primul razboi mondial, de a intari o natiune si un stat aliat aflat in fata unei ideologii care le ameninta prin violenta intregul sistem politic, economic si social. De atunci, de la 1920 s-a crezut cu tarie in vocatia europeana a Romaniei, care a supravietuit si a revenit cu si mai multa vigoare la inceputul secolului al XXI-lea, dupa zeci de ani de incercari la care a fost supusa, atat din interiorul sau, cat mai ales din exterior.
Din cuprins:
• Tratatul de pace de la Bucuresti, considerat a fi consecinta nerespectarii de catre partile contractante, Rusia, Franta, Anglia, respectiv Romania, a trei conventii secrete, prima incheiata in 1914, iar celelalte doua in august 1916
• consecintele pe care le-au avut asupra Romaniei tratatele de pace incheiate de aceasta, alaturi de fostele sale aliate, cu invinsele din primul razboi mondial, documente incheiate in cadrul Conferintei de pace de la Paris
Puncte forte:
• redare concisa si istoric documentata
• bogata bibliografie a vremii, dar si contemporana
• istoria legalizarii pe plan international a statului unitar roman la inceputul secolului XX.
