Eugen Barasch

27 aprilie 1905, Bucuresti – 24 noiembrie 1987, Bucuresti

A absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, cu distinctia magna cum laude, ulterior urmand cursurile doctorale ale Facultatii de Drept din Paris. 

A fost o perioada insemnata avocat pledant, membru al Baroului Bucuresti (1926-1950). A ocupat ulterior functia de director al Directiei de Studii a Arbitrajului de Stat de pe langa Consiliul de Ministri (1950-1954). A fost de asemenea director adjunct al Institutului de Cercetari Juridice (1954-1968) si consilier juridic al delegatiei romane, la sesiunile Adunarii Generale a ONU (1956-1957). 

Pe linie administrativa, a fost consilier al Consiliului de Ministri, cu grad de secretar general de minister (1968-1973), concomitent exercitand si presedintia Sectiei de Drept Civil a Asociatiei Juristilor. Din 1963, a fost membru corespondent al Academiei Romane. 

Eugen Barasch a realizat si o bogata activitate de cercetare in domeniul dreptului civil, dreptului familiei si a dreptului international privat. A publicat o serie de studii privind dreptul contractelor: Teoria si practica litigiilor precontractuale (1962), Teoria generala a contractelor economice (2 vol., 1963-1965), Exceptia de ilegalitate (1968) precum si privind raspunderea civila delictuala, punand accentul pe problematica cauzei obligatiilor: Raspunderea civila delictuala. Culpa ca element necesar al raspunderii (1970).

Printre publicatii se numara si o serie de lucrari pe tema dreptului familiei: Ocrotirea parinteasca (1960), Rudenia in dreptul Republicii Socialiste Romania (1966), precum si studii de drept international: Dreptul international public ca fundament si factor de configurare a dreptului international privat (1970).  

Sursa: Dictionarul personalitatilor juridice Romanesti, Editura Hamangiu, 2008