Demersul stiintific de fata propune atentiei o problematica inca actuala, aceea a statului de drept, privit exclusiv din unghiul de vedere al relatiei sale cu exercitiul uneia dintre functiunile statului, anume cea judecatoreasca. Preocuparea pentru subiect avea sa fie dictata de cel putin doua ratiuni: pe de o parte, actualitatea permanenta si greu de contestat a temei statului de drept, explicabila doar prin actualitatea nevoii de a cauta mijloacele concrete pentru a face din concept o evidenta, iar pe de alta parte, intentia de a aborda o atare problematica dintr-un unghi nou, acela pe care il provoaca fenomenul justitiei si al jurisprudentei sale in zilele noastre.
Indeobste cunoscut, dezvoltat in cadrul preocuparilor de determinare a unei relatii intre stat si drept, conceptul de stat de drept avea sa evoce o constructie juridica de mare interes stiintific, cu o istorie ce mentine vie preocuparea pentru cercetare timp de cateva secole; astazi insa, riscul de a-l lasa sa alunece pe panta unei peioratii, prin rostirea sa cu usurinta, poate prea des si aproape stereotip, avea sa determine insistenta de a gasi calea pentru revigorare, prin apelul la substanta a ceea ce se dorise dintru inceput. Caci, desi seducatoare, reusitele stiintifice ale doctrinarilor ori opiniilor exprimate de diversi actori sociali aveau sa vadeasca drept imposibile atat epuizarea subiectului cat si dublarea lui de o realitate care sa-i confirme importanta.
In fata unei atare constatari, lucrarea porneste de la o convingere, devenita premisa de esenta a intregii analize. Aceasta se circumscrie ideii ca, dincolo de toate incercarile de definire propuse in timp, cercetarea subiectului din perspectiva domeniul justitiei si a jurisprudentei sale insista asupra exigentei ca dreptul invocat in sintagma sa fie unul just, iar justetea acestuia, ca parametru necesar, nu se poate proba decat in relatie cu practica, cu dinamica sociala, cu experienta.
Analiza evita cu consecventa un discurs liniar, de natura unei aduceri la cunostinta, fiind preferata o tratare preponderent critica, in sens constructiv, a problemelor semnalate, conferindu-le adesea posibile solutii.
Lucrarea se adreseaza unui spectru larg de potentiali cititori, juristi si nejuristi, preocupati de dimensiunile problematicii tratate. Fata de toti acestia, lucrarea isi declara intentia de a constitui o invitatie la reflectie. Cat despre optiunea de abordare aleasa, ea ramane, ca orice demers stiintific, un punct de vedere.
