Teoria generala a dreptului este o disciplina de sinteza, care ofera o viziune de ansamblu asupra dreptului si care are scopul de a generaliza si de a abstractiza. In cadrul acestei discipline se formeaza constantele dreptului sau pilonii dreptului (dreptul ca stiinta), aici se formuleaza notiunile, conceptele, principiile si categoriile fundamentale ale dreptului.

Disciplinele de ramura au rolul de a aprofunda studiul relatiilor sociale de care se ocupa fiecare. Relatia dintre Teoria generala a dreptului si disciplinele de ramura consta in faptul ca Teoria generala a dreptului ofera genul proxim, iar disciplinele de ramura ofera diferenta specifica.

Necesitatea unei noi editii a cursului de Teoria generala a dreptului a fost impusa de evolutia legislatiei in domeniile fundamentale de reglementare si de acumularile doctrinare. In plus, au fost adaugate informatii noi, relevante pentru a clarifica diferentele dintre diverse sisteme juridice.

Din cuprins:
•    notiunea dreptului, realizarea dreptului, tipologia dreptului, proba dreptului
•    principiile fundamentale ale dreptului
•    norma juridica si interpretarea acesteia
•    izvoarele sau sursele dreptului
•    raportul juridic
•    actul juridic
•    notiuni de procedura si raspunderea juridica, avand la baza studiul doctrinei franceze, anglo-saxone si romanesti in materie
•    problemele pe care le ridica aplicarea dreptului
•    trasaturi definitorii ale aplicarii dreptului
•    fazele procesului de aplicare a dreptului
•    interpretarea actelor normative: interpretarea legii, interpretarea reglementarilor administrative, interpretarea tratatelor internationale si interpretarea dreptului Uniunii Europene
•    metodele si regulile interpretarii normelor juridice

Puncte forte:
•    aprofundarea interpretarii contextuale a normelor juridice
•    analiza principalelor metode de interpretare a dreptului
•    analiza normelor juridice din perspectiva principiilor enuntate in noile Coduri
•    abordare interdisciplinara cu referiri la stiintele de ramura
•    este avut in vedere criteriul temporalitatii normelor juridice – principiul neretroactivitatii
•    ample referinte bibliografice

Despre autor:
Simona Cristea este prof. univ. dr. la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, magistrat-asistent Inalta Curte de Casatie si Justitie.