In orice democratie constitutionala, activitatea autoritatilor statului este circumscrisa nu doar cadrului legal incident, interpretat si aplicat de instantele judecatoresti, ci si standardelor constitutionale, al caror gardian juridic este instanta de control constitutional. Deciziile Curtii Constitutionale, precum si acelea prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie traseaza linii directoare sunt actele jurisdictionale cu cea mai mare rezonanta si insemnatate nu doar pentru ordinea interna de drept, ci si pentru memorialistica de specialitate. Lucrarea Achizitiile publice. Sinteza jurisprudentei Curtii Constitutionale si a Inaltei Curti de Casatie si Justitie documenteaza si expune intr-o maniera rezumativa si usor accesibila produsul activitatii celor doua instante in materia achizitiilor publice.

Cartea Achizitiile publice. Sinteza jurisprudentei Curtii Constitutionale si a Inaltei Curti de Casatie si Justitie se distinge cu precadere prin tezele si nuantele pe care autorul reuseste sa le deceleze din „labirintul” celor aproximativ 250 de decizii analizate, dintre care au fost centralizate 72. Nu in ultimul rand, atrage atentia exigentul diagnostic pus Deciziei nr. 66 din 1 octombrie 2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ale carei consecinte particulare se pot dovedi extrem de dureroase atat pentru autoritatile achizitoare de buna-credinta, cat si pentru competitorii imprudenti.

Titlurile rezumative reflecta stilul deja consacrat al autorului, care surprinde si valorizeaza esenta informatiilor examinate. Exemplificam cateva dintre acestea:
– termenul de contestare nu urmareste restrangerea accesului liber la justitie, ci instaurarea unui climat de ordine;
– principiul egalitatii de tratament si obligatia de transparenta se opun excluderii ofertantului pentru nerespectarea unei obligatii care nu rezulta in mod expres din documentatia de atribuire sau din legea nationala in vigoare;
– se impune ca autoritatile contractante, Consiliul si instantele de judecata sa nu divulge informatii care ar putea denatura concurenta, fie in cadrul unei proceduri de atribuire in curs, fie in cadrul unor proceduri ulterioare;
– exista o prezumtie generala potrivit careia accesul la oferte aduce, in principiu, atingere protectiei intereselor comerciale ale ofertantilor;
– procedura din fata Consiliului nu poate fi transformata intr-un mijloc care sa aiba drept scop consultarea de catre contestator a inscrisurilor din ofertele concurentilor, intrucat ar rupe echilibrul si ar crea avantaje concurentiale incorecte;
– este constitutionala excluderea de la procedurile de atribuire a operatorului economic care si-a incalcat in mod grav sau repetat obligatiile contractuale principale, incalcare care a dus la incetarea anticipata a contractului, la plata de daune-interese sau la alte sanctiuni comparabile;
– este interzisa formularea de noi motive de contestare sau de noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizarilor la contestatie, ulterior termenului de contestare;
– in plangere, contestatorul nu poate invoca alte motive impotriva actelor autoritatii contractante decat cele cuprinse in contestatie;
– cerinta comunicarii in termen a contestatiei si catre autoritatea contractanta urmareste antrenarea si responsabilizarea celor care au un interes in finalitatea procedurilor de atribuire;
– deciziile Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor pot fi atacate cu plangere de catre oricare dintre partile cauzei, conditia fiind ca petentul sa fi fost parte in configuratia cadrului procesual din fata Consiliului, inclusiv ca intervenient accesoriu;
– accesul liber la justitie are caracter legitim numai in masura in care este exercitat cu buna-credinta, in limite rezonabile, cu respectarea drepturilor si intereselor in egala masura ocrotite ale celorlalte subiecte.

Recomandam calduros parcurgerea acestui nou proiect editorial al practicianului si teoreticianului dr. Dumitru-Daniel Serban. Asemenea tuturor lucrarilor de specialitate, si aceasta isi are publicul ei, format cu precadere din specialistii devotati domeniului profesional in care activeaza.

Prof. univ. dr. Dacian Cosmin Dragos

1.    Curtea Constitutionala nu are competenta de a cenzura „constitutionalitatea hotararilor judecatoresti”. Nici deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntate in recurs in interesul legii sau pentru dezlegarea chestiunilor de drept nu pot constitui, ele insele, obiect al exceptiei de neconstitutionalitate

2.    Contractantul nu are dreptul de a angaja, in scopul indeplinirii contractului de achizitie publica, persoanele fizice sau juridice implicate in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor, minimum 12 luni de la incheierea contractului, sub sanctiunea nulitatii acestuia. Interdictia corespunde exigentelor de previzibilitate si calitate a legii. Aspectele de fapt si stabilirea in concret a conflictului de interese care conduce la nulitatea contractului revin spre verificare instantei judecatoresti

3.    Conditia acordului autoritatii contractante pentru constituirea cautiunii prin bilet la ordin sau alte instrumente financiare este constitutionala, chiar daca autoritatea este „adversara” contestatorului. Nu este incalcat principiul egalitatii in fata legii prin respectiva conditie. De regula, cautiunea se depune in numerar si, numai prin exceptie, se poate constitui prin instrumente financiare, exceptia fiind un beneficiu pentru partea obligata la constituirea cautiunii. Cuantumul cautiunii prevazute de Legea nr. 101/2016 este rezonabil. Cautiunea reprezinta o masura legislativa adecvata si necesara, care pastreaza un just echilibru intre prevenirea exercitarii cu rea-credinta a drepturilor procesuale si accesul efectiv la instanta. Contractele de achizitie publica presupun executarea de lucrari publice, cu un anumit grad de complexitate, pe care nu orice operator economic are capacitatea logistica si financiara de a le executa. Operatorii nu se afla in aceeasi situatie juridica, neavand toti aceeasi capacitate economica de realizare a obiectivelor. Interesul national impune ca statul sa poata realiza cu celeritate obiectivele propuse, in vederea imbunatatirii vietii cetatenilor sai. Principiul egalitatii in drepturi nu presupune egalitatea intre contestator si autoritatea contractanta, situatia acestora fiind diferita. Cautiunea nu afecteaza caracterul gratuit al procedurii administrativ-jurisdictionale, care semnifica lipsa oricarei contraprestatii pecuniare din partea contestatorului pentru serviciul prestat de autoritatea administrativ-jurisdictionala

4.    Taxa de timbru aferenta cererii de chemare in judecata privind executarea partiala a contractului este de 1% sau, dupa caz, de 2% din valoarea in concret a obiectului cererii, nu din valoarea estimata a contractului. Faptul ca autoritatile contractante sunt scutite de plata taxei de timbru nu reprezinta discriminare in raport cu operatorii economici, intrucat nu se gasesc in aceeasi situatie. Este absurd ca autoritatile beneficiare de alocatii bugetare sa fie obligate sa plateasca din buget o taxa ce revine aceluiasi buget. Calitatea de autoritate/institutie publica nu este suficienta pentru a fi scutita de la plata taxei, scutirea fiind aplicabila numai in cazul veniturilor publice, nu al cererilor de pretentii ce decurg din contracte civile sau comerciale sau alte raporturi ce excedeaza sferei notiunii de venituri publice. Nu toate pretentiile pecuniare formulate de autoritatile/institutiile publice sunt scutite de taxa judiciara de timbru

5.    Intrarea in insolventa a executantului contractului de achizitie publica nu determina suspendarea actiunii acestuia de anulare a actelor vatamatoare ale autoritatii contractante si de recuperare a sumelor care i-au fost retinute de catre autoritate din garantia de buna executie. Legea nr. 85/2014 reglementeaza suspendarea actiunilor impotriva debitorului supus insolventei, nu a acelora in care debitorul are calitatea de reclamant. Actiunea in executarea contractului de achizitie publica formulata de contractantul in insolventa are ca finalitate protejarea patrimoniului sau, nefiind o actiune care sa vizeze valorificarea unei creante impotriva debitorului, ci impotriva autoritatii contractante

6.    Inclusiv deciziile de respingere a exceptiilor de neconstitutionalitate ca devenite inadmisibile pot constitui motiv de revizuire in baza art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ.

7.    Accesul liber la justitie nu este un drept absolut, putand fi supus conditiei depunerii unei cautiuni. Exercitarea dreptului de catre titularul sau nu poate avea loc decat cu respectarea cadrului legal. Cuantumul cautiunii prevazute de Legea nr. 101/2016 este rezonabil. Cautiunea reprezinta o masura legislativa adecvata si necesara, care pastreaza un just echilibru intre prevenirea exercitarii cu rea-credinta a drepturilor procesuale si accesul efectiv la instanta. Dispozitiile privind cautiunea din Legea nr. 101/2016 se completeaza cu acelea din Codul de procedura civila, in masura compatibilitatii, inclusiv cu ale art. 1.058, care prevad depunerea cautiunii in numerar sau in instrumente financiare. Contractele de achizitie publica presupun executarea de lucrari publice, cu un anumit grad de complexitate, pe care nu orice operator economic are capacitatea logistica si financiara de a le executa. Operatorii nu se afla in aceeasi situatie juridica, neavand toti aceeasi capacitate economica de realizare a obiectivelor. Interesul national impune ca statul sa poata realiza cu celeritate obiectivele propuse, in vederea imbunatatirii vietii cetatenilor sai. Principiul egalitatii in drepturi nu presupune egalitatea intre contestator si autoritatea contractanta, situatia acestora fiind diferita. Faptul ca autoritatea care formuleaza plangere este scutita de la constituirea cautiunii nu incalca respectivul principiu

8.    Din cauza principiului generalitatii legilor, continutul acestora nu poate prezenta precizie absoluta. Legea nr. 101/2016 prevede termene clare si precise, aplicabile in functie de specificul procedurii, de calea de atac si de „valoarea estimata a procedurii de achizitie”. Termenul de contestare nu urmareste restrangerea accesului liber la justitie, ci instaurarea unui climat de ordine. Legiuitorul a reglementat procedura privind remediile si caile de atac cu scopul de a asigura mecanisme si proceduri efective, rapide si eficiente de sesizare si remediere a neregulilor. Nu intra sub incidenta controlului de constitutionalitate interpretarea si aplicarea art. 5 din Legea nr. 101/2016, acestea fiind de resortul exclusiv al instantei de judecata (interpretarea in sensul ca termenul se considera implinit in ultima zi a lui, la expirarea ultimei ore a programului de lucru)

9.    Absenta facilitatilor (reduceri, esalonari, amanari) in ceea ce priveste cautiunea reprezinta o lacuna legislativa

10.    Instanta de control judiciar, in ipoteza admiterii recursului, rejudeca litigiul in fond, in considerarea caracterului urgent al solutionarii litigiilor din materia achizitiilor publice. Subiectele de drept implicate in aceste litigii sunt profesionisti, care cunosc aspectele divergente. Din perspectiva Legii nr. 101/2016, dreptul comun in materie il constituie legea contenciosului administrativ, nu Codul de procedura civila. Prevederile Legii nr. 101/2016 sunt norme speciale nu numai prin raportare la procedura de drept comun in materie civila, ci si prin raportare la dreptul comun in materia contenciosului administrativ. Prin derogare de la legea contenciosului administrativ, Legea nr. 101/2016 confera instantei de recurs posibilitatea, in cazul admiterii recursului, sa rejudece litigiul in fond si atunci cand prima instanta nu a judecat fondul ori daca judecata s-a desfasurat in lipsa partii care a fost nelegal citata, atat la administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului

11.    Conditia dovedirii sustinerii capacitatii tehnice si profesionale de regula prin prezentarea unui angajament ferm din partea tertului sustinator, incheiat in forma autentica, este constitutionala. Forma angajamentului ferm ramane la latitudinea autoritatii contractante, conform principiului asumarii raspunderii. Prezentarea lui in forma autentica (incheiat de un notar public) reprezinta regula. Sintagma „de regula” nu se refera la optiunea ofertantilor de a prezenta un document justificativ, ci la variantele juridice pe care acest document le poate avea, respectiv forma autentica, ca regula, sau alta forma, aleasa ca exceptie de catre autoritatea contractanta. Principiul transparentei, care este corolarul egalitatii de tratament, este menit sa impiedice riscul de favoritism sau arbitrar din partea autoritatii contractante. Toate conditiile si normele detaliate ale procedurii de atribuire trebuie redactate intr-o maniera clara, precisa si neechivoca in anuntul de participare sau in caietul de sarcini, astfel incat, in primul rand, sa permita tuturor ofertantilor informati in mod rezonabil si obisnuit de diligenti sa le inteleaga continutul exact si sa le interpreteze in acelasi mod si, in al doilea rand, sa permita autoritatii contractante sa verifice efectiv daca ofertele corespund criteriilor care guverneaza contractul. Principiul egalitatii de tratament si obligatia de transparenta se opun excluderii ofertantului pentru nerespectarea unei obligatii care nu rezulta in mod expres din documentatia de atribuire sau din legea nationala in vigoare, ci dintr-o interpretare a acestora de acoperire a lacunelor. Principiile egalitatii de tratament si proportionalitatii nu se opun permiterii ofertantului sa isi remedieze situatia intr-un termen stabilit de autoritatea contractanta

12.    Documentul constatator emis de autoritatea contractanta este un act intocmit in timpul executarii contractului de achizitie publica, context in care cererea de anulare a documentului intra in competenta instantei civile de drept comun, nu a instantei de contencios administrativ, indiferent daca respectivul contract a fost incheiat sub imperiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 sau al Legii nr. 98/2016. In stabilirea instantei competente, nu este relevanta natura juridica a documentului constatator, determinanta fiind vointa legiuitorului de atribuire a litigiilor decurgand din executarea contractului administrativ in competenta instantelor civile. Procedura de contestare pe cale administrativ-jurisdictionala sau judiciara reglementata de Legea nr. 101/2016 vizeaza etapa anterioara incheierii contractului, nefiind aplicabila pentru atacarea documentelor constatatoare

13.    Profesionistii sunt obligati sa dea dovada de mare prudenta in exercitarea profesiei lor, acordand atentie speciala evaluarii riscurilor pe care aceasta le prezinta. Prevederile privind accesul partilor la documentele declarate confidentiale de catre ofertanti sunt constitutionale. Se impune ca autoritatile contractante, Consiliul si instantele de judecata sa nu divulge informatii care ar putea denatura concurenta, fie in cadrul unei proceduri de atribuire in curs, fie in cadrul unor proceduri ulterioare. Exista o prezumtie generala potrivit careia accesul la oferte aduce, in principiu, atingere protectiei intereselor comerciale ale ofertantilor. Operatorii economici trebuie sa poata comunica autoritatilor contractante sau jurisdictionale orice informatii utile, fara a se teme ca aceste autoritati vor comunica informatii a caror divulgare i-ar putea prejudicia pe respectivii operatori. Autoritatile sunt datoare sa apere secretul care le-a fost incredintat si sa garanteze securitatea datelor in fata tertilor interesati sa profite de ele. Dosarul constituit la Consiliu (dosarul cauzei) nu este identic cu dosarul achizitiei publice. Procedura din fata Consiliului nu poate fi transformata intr-un mijloc care sa aiba drept scop consultarea de catre contestator a inscrisurilor din ofertele concurentilor, intrucat ar rupe echilibrul si ar crea avantaje concurentiale incorecte. Tine de interesul privat faptul ca accesul la documentele declarate confidentiale s-ar putea dovedi necesar pentru formularea apararii in cadrul unei actiuni si nu poate constitui un interes public superior care sa justifice divulgarea informatiilor.  Instanta poate dispune efectuarea unei expertize tehnice pentru identificarea solutiilor tehnice novatoare si care determina natura confidentiala a ofertei si verificarea compatibilitatii ofertei cu documentatia de atribuire

14.    Instanta de judecata verifica in ce masura operatorul economic si-a incalcat in mod grav sau repetat obligatiile principale in cadrul unui contract de achizitie publica si daca incalcarea a dus la incetarea anticipata a contractului, plata de daune-interese sau alte sanctiuni comparabile. Instanta este in masura sa aprecieze/evalueze legalitatea si proportionalitatea masurilor inscrise in documentul constatator care contine informatii referitoare la indeplinirea obligatiilor contractuale de catre operatorul economic. Este constitutionala excluderea de la procedurile de atribuire a operatorului economic care si-a incalcat in mod grav sau repetat obligatiile contractuale principale, incalcare care a dus la incetarea anticipata a contractului, la plata de daune-interese sau la alte sanctiuni comparabile. Principiul libertatii economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este conditionat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmaresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese

15.    Exceptie de neconstitutionalitate in care se invoca neacceptarea de catre instante a contestatiei in anulare speciala impotriva deciziilor de solutionare a plangerilor, decizii care nu sunt considerate a fi pronuntate in recurs, spre deosebire de acceptarea ei in cazul in care contestatorul a ales calea de atac judiciara, in care hotararea in prima instanta este atacabila cu recurs. Exceptie inadmisibila

16.    Ofertantul poate fi exclus, in temeiul Legii nr. 98/2016, pentru incalcarea obligatiilor contractuale in perioada Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006

17.    Este interzisa formularea de noi motive de contestare sau de noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizarilor la contestatie, ulterior termenului de contestare. In plangere, contestatorul nu poate invoca alte motive impotriva actelor autoritatii contractante decat cele cuprinse in contestatie. Este normal ca instanta judecatoreasca sa verifice legalitatea deciziei Consiliului din perspectiva motivelor invocate de contestator, in conditiile in care Consiliul nu a putut verifica si cenzura motivele invocate direct in fata instantei, care ar fi putut conduce, in masura in care ar fi fost invocate in contestatie, la luarea unei decizii diferite. Cerinta respectarii unor termene pentru invocarea motivelor de contestare este fireasca, asigurand celeritatea procedurii. Cerinta urmareste antrenarea si responsabilizarea celor care au un interes in finalitatea procedurilor de atribuire. Finalitatea procedurilor de atribuire este, de multe ori, legata de anualitatea si executia bugetara, de alocarea de fonduri. Incalcarile termenelor stabilite prin contractele de finantate pot atrage rezilierea contractelor de finantare, aplicarea de corectii financiare sau suspendarea/respingerea partiala ori totala la plata a cererilor pentru asemenea fonduri

18.    Procedura de judecata si caile de atac in materia achizitiilor publice se reglementeaza prin lege ordinara. Partile pot conveni ca litigiile in legatura cu executarea contractelor de achizitie publica sa fie solutionate prin arbitraj. Arbitrajul are caracter supletiv, fiind aplicabil doar daca partile convin asupra acestuia

19.    Taxarea cererii de chemare in judecata cu „2% din valoarea estimata a contractului” este constitutionala, chiar daca valoarea pretentiilor este sub cea estimata. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat in valoarea cheltuielilor stabilite de instanta de judecata prin hotararea pe care o pronunta, plata acestora revenind partii care cade in pretentii

20.    Este constitutionala respingerea contestatiei, ca tardiva, pentru necomunicarea ei in termen autoritatii contractante. Legiuitorul nu a afectat dreptul de acces liber la justitie prin instituirea cerintei comunicarii in termen a contestatiei si catre autoritate. Cerinta mentionata urmareste antrenarea si responsabilizarea celor care au un interes in finalitatea procedurilor de atribuire. Procedurile de atribuire trebuie sa se desfasoare cu celeritate

21.    Legea nr. 101/2016 prevede termene clare si precise, aplicabile in functie de specificul si de valoarea estimata ale procedurii de atribuire

22.    In caile de atac se pastreaza competenta procesuala materiala a instantei care a judecat litigiul in fond. Daca solutionarea in prima instanta a litigiilor decurgand din executarea contractelor administrative revine instantei civile de drept comun, calea de atac va fi de competenta sectiei sau a completului corespunzator de la instanta mai mare in grad. Din perspectiva Legii nr. 101/2016, dreptul comun in materie il constituie legea contenciosului administrativ, nu Codul de procedura civila

23.    Procedura ordonantei presedintiale nu este admisibila in materia suspendarii executarii unei garantii de buna executie aferente unui contract de achizitie publica. Fiind anexa la contract, garantia de buna executie face parte integranta din acesta, iar cererile si actiunile la care sunt indrituite partile sunt cele prevazute de Legea nr. 101/2016. Executarea garantiei face parte din executarea contractului

24.    Contractul administrativ reprezinta un mijloc juridic prin care se realizeaza administratia publica. Libertatea contractuala este subordonata prioritatii interesului public, fara ca autoritatea publica sa fie plasata pe o pozitie procesuala preferentiala. Contractul administrativ are natura mixta – include o parte de natura pur civila in raport cu care partile sunt pe pozitie de egalitate juridica si o parte reglementata, impusa de autoritatea publica contractanta

25.    Statul are obligatia de a asigura, intre altele, libertatea comertului si protectia concurentei loiale. Cuantumul cautiunii prevazute de Legea nr. 101/2016 este rezonabil. Cautiunea reprezinta o masura legislativa adecvata si necesara, care pastreaza un just echilibru intre prevenirea exercitarii cu rea-credinta a drepturilor procesuale si accesul efectiv la instanta. Obligatia exercitarii drepturilor cu buna-credinta revine si persoanelor juridice. Dreptul de proprietate si gratuitatea procedurii administrativ-jurisdictionale nu sunt afectate de instituirea cautiunii. Contractele de achizitie publica presupun executarea de lucrari publice, cu un anumit grad de complexitate, pe care nu orice operator economic are capacitatea logistica si financiara de a le executa. Operatorii nu se afla in aceeasi situatie juridica, neavand toti aceeasi capacitate economica de realizare a obiectivelor. Interesul national impune ca statul sa poata realiza cu celeritate obiectivele propuse, in vederea imbunatatirii vietii cetatenilor sai. Principiul egalitatii in drepturi nu presupune egalitatea intre contestator si autoritatea contractanta, situatia acestora fiind diferita. Faptul ca autoritatea care formuleaza plangere este scutita de la constituirea cautiunii nu incalca respectivul principiu

26.    Legiuitorul poate opta pentru o competenta partajata, in functie de obiectul cererii de chemare in judecata in materia achizitiilor publice, intre sectia de contencios administrativ si fiscal si sectia comerciala/civila a instantei. Optiunea legiuitorului de a reglementa calea de atac a recursului in materia contenciosului administrativ a fost impusa de exigenta solutionarii cu celeritate a procesului. In respectiva materie este disponibila numai calea de atac a recursului, nu si aceea a apelului. Dreptul la doua grade de jurisdictie este garantat doar in materie penala. In contenciosul administrativ, recursul este suspensiv de executare, iar hotararea pronuntata in prima instanta nu poate fi pusa in executare. Procedura cererilor privind acordarea de despagubiri pentru repararea prejudiciilor cauzate in cadrul procedurii de atribuire, executarea, nulitatea, anularea, rezolutiunea, rezilierea sau denuntarea unilaterala a contractelor de achizitie publica nu se confunda cu procedura ordonantei de plata

27.    „Valoarea estimata a contractului” reprezinta valoarea publicata in SEAP a viitorului contract, in timp ce „valoarea stabilita a contractului” reprezinta valoarea contractului deja incheiat, fiind valoarea inscrisa in cuprinsul acestuia

28.    Termenul foarte scurt pentru judecarea caii de atac a recursului (30 de zile) nu aduce atingere garantiilor constitutionale. El urmareste antrenarea si responsabilizarea tuturor celor care au un interes in finalitatea procedurilor de atribuire, iar instanta judecatoreasca trebuie sa concure la celeritatea acestora, astfel incat procesele sa nu se prelungeasca excesiv. Instanta de control judiciar, in ipoteza admiterii recursului, rejudeca litigiul in fond. Stabilirea regulilor de desfasurare a procesului este de competenta exclusiva a legiuitorului. Ele se aplica in mod echitabil atat autoritatii contractante, cat si operatorului economic. Subiectele litigiilor privind achizitiile publice sunt profesionisti, care pot solicita si primi clarificari inainte de a se ajunge in fata instantei judecatoresti si cunosc aspectele divergente. Finalitatea procedurilor de atribuire este, de multe ori, legata de anualitatea si executia bugetara, de alocarea de fonduri. Incalcarile termenelor stabilite prin contractele de finantate pot atrage rezilierea contractelor de finantare, aplicarea de corectii financiare sau suspendarea/respingerea partiala sau totala la plata a cererilor pentru asemenea fonduri

29.    Este constitutionala pastrarea in etapa de judecata a plangerii impotriva deciziei Consiliului a cadrului procesual din etapa solutionarii contestatiei de catre Consiliu. Deciziile Consiliului pot fi atacate cu plangere de catre oricare dintre partile cauzei, conditia fiind ca petentul sa fi fost parte in configuratia cadrului procesual din fata Consiliului, inclusiv ca intervenient accesoriu. Ofertantul castigator, pentru a avea dreptul de a formula plangere impotriva deciziei Consiliului in calitate de parte, trebuie sa formuleze cerere de interventie voluntara in litigiul aflat pe rolul Consiliului. Conditia urmareste antrenarea si responsabilizarea celor care au un interes in finalitatea procedurilor de atribuire. Desemnarea castigator a unui ofertant nu este definitiva si nici echivalenta cu atribuirea si semnarea contractului. Accesul liber la justitie are caracter legitim numai in masura in care este exercitat cu buna-credinta, in limite rezonabile, cu respectarea drepturilor si intereselor in egala masura ocrotite ale celorlalte subiecte

30.    Regulile de contestare prevazute de Legea nr. 101/2016 sunt aplicabile chiar daca procedura de atribuire este derulata in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006

31.    Prezumtia de nevinovatie trebuie respectata nu doar de catre autoritatile judiciare, ci de catre orice autoritate publica. Este neconstitutionala excluderea de la procedurile de atribuire a ofertantilor supusi unei proceduri judiciare de investigatie in legatura cu savarsirea de infractiuni, excluderea incalcand prezumtia de nevinovatie de care beneficiaza respectivii ofertanti. Excluderea ofertantului intervine cand a fost condamnat prin hotarare definitiva a unei instante judecatoresti pentru una dintre infractiunile enumerate strict si limitativ in lege

32.    Legea nr. 101/2016 este aplicabila contestatiilor, cererilor si plangerilor formulate dupa intrarea ei in vigoare, chiar daca procedura de atribuire este organizata in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006

33.    Anularea de catre Consiliu sau instanta de judecata a masurii respingerii unei oferte obliga comisia de evaluare la reevaluarea ofertei, prin verificarea celorlalte aspecte de admisibilitate a acesteia (care nu au fost cercetate la prima evaluare), comisia neavand posibilitatea extinderii reevaluarii la aspecte pe care le-a verificat deja in etapa de evaluare. Reevaluarea nu poate privi nici celelalte oferte, declarate ca admisibile sau inadmisibile, in privinta carora raportul de evaluare nu a fost contestat, fiind contrara principiului securitatii juridice declararea ca neconforma sau inacceptabila a unei oferte declarate anterior admisibila sau invers. In partile sale necontestate, raportul de evaluare a ofertelor este definitiv si executoriu. Este recomandabil ca, in exercitarea atributiilor sale, comisia de evaluare sa evalueze complet toate ofertele, inclusiv pe acelea in privinta carora a identificat unele motive de neconformitate sau de inacceptabilitate, prevenind situatia in care anularea respingerii ofertelor ar duce la concluzia admisibilitatii lor. Nu este permisa intrarea in ultima etapa a evaluarii a unor oferte neverificate complet sub aspectul conformitatii sau acceptabilitatii lor. Anularea masurii respingerii ofertei obliga la reevaluarea ofertei de la etapa contestata, comisia de reevaluare nefiind indreptatita a relua verificarea criteriilor deja analizate, raportul de evaluare, in masura in care le atesta, fiind irevocabil sub acest aspect. In reevaluarea dispusa de Consiliu sau de instanta de judecata, autoritatea contractanta are posibilitatea de a verifica toate elementele tehnice si aspectele financiare ale ofertei apte a demonstra admisibilitatea ei, daca din mijloacele de proba administrate nu rezulta verificarea lor anterioara

ADNOTARE

34.    Contractul de achizitie publica (contract administrativ) trebuie sa indeplineasca si conditiile de forma, sub sanctiunea nulitatii absolute. Licitatia publica reprezinta o conditie de valabilitate a contractului administrativ, licitatie care trebuie sa indeplineasca toate cerintele prevazute de legea speciala. Nerespectarea dispozitiilor legale imperative constituie motiv de nulitate a contractului. Cazurile de nulitate a contractului pot fi prevazute si in alte acte normative, nu doar in acelea privind achizitiile publice

35.    Contestatia in anulare speciala nu este admisibila in cazul hotararilor de solutionare a plangerilor, care nu sunt hotarari pronuntate in recurs. Principiul dublului grad de jurisdictie este recunoscut doar in materie penala, nu in materia achizitiilor publice. Faptul ca hotararea prin care instanta solutioneaza plangerea este definitiva nu contravine Constitutiei

36.    Abaterea grava presupune, de regula, intentia sau neglijenta de o anumita gravitate din partea operatorului economic. Executarea incorecta, imprecisa sau defectuoasa a unui contract sau a unei parti din acesta nu echivaleaza in mod automat cu o abatere grava. Constatarea existentei unei abateri grave necesita, in principiu, aprecierea concreta si individualizata a atitudinii operatorului economic si nu este conditionata de existenta anterioara a unei hotarari cu autoritate de lucru judecat. Atat autoritatile contractante, cat si instantele de judecata urmeaza sa evalueze, prin prisma normelor nationale si europene incidente, daca sunt intrunite motivele de excludere a candidatului/ofertantului. Reglementarea nationala este clara, precisa si previzibila, avand in vedere ca norma europeana pe care o transpune a fost interpretata de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene

37.    Conditiile depunerii a cel putin trei oferte si cel putin trei ofertanti sa indeplineasca criteriile de eligibilitate, sub sanctiunea anularii licitatiei, dau expresie optiunii legiuitorului de a stabili regulile privind atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilitati publice, fara a incalca dispozitiile constitutionale privind libertatea economica si economia. Asigurarea unui nivel real si efectiv al competitivitatii, in conditii de transparenta si publicitate legal reglementate, este impusa de nevoia de performanta ceruta de caracteristicile specifice serviciului public de interes general

38.    Modalitatea in care se calculeaza termenul de contestare este clara si nu aduce atingere prevederilor constitutionale referitoare la calitatea legii. Termenele de exercitare a unui drept nu constituie o restrangere a exercitiului acestuia, ci o modalitate de a preveni exercitarea lui abuziva, in detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite in egala masura. Accesul liber la justitie implica, intre altele, adoptarea de catre legiuitor a unor reguli de procedura clare, in care sa se prescrie cu precizie conditiile si termenele in care justitiabilii isi pot exercita drepturile procesuale

39.    Este inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate privind retinerea garantiei de buna conduita ridicata de o parte care nu a constituit garantia de buna conduita

40.    Instituirea de termene de contestare diferite in functie de praguri valorice, inclusiv al lotului supus contestarii, nu ingradeste accesul la justitie. Accesul nu este ingradit nici de raportarea termenelor la data publicarii documentatiei de atribuire in SEAP, cand contestatia priveste respectiva documentatie. Termenele de exercitare a unui drept nu constituie o restrangere a exercitiului acestuia, ci o modalitate de a preveni exercitarea lui abuziva, in detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite in egala masura

41.    Este inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate privind garantia de buna conduita in conditiile in care textele legale care o reglementeaza nu sunt aplicabile in cauza, nefiind in vigoare

42.    Garantia de buna conduita nu aduce atingere caracterului gratuit al procedurii administrativ-jurisdictionale. Nu exista nicio norma care sa ateste existenta vreunei taxe sau cautiuni care sa se faca venit la bugetul de stat sau la bugetul autoritatii administrativ-jurisdictionale. Garantia de buna conduita are semnificatia unei cautiuni menite sa asigure exercitarea corespunzatoare si neabuziva a drepturilor procesuale

43.    Dreptul la contestare, inclusiv pe cale administrativ-jurisdictionala, este diferit de dreptul la petitionare

44.    Constitutia permite controlul judecatoresc al actelor administrative si pe alte cai decat contenciosul administrativ

45.    In desfasurarea procedurii de atribuire, intre contestator si autoritatea contractanta nu sunt stabilite raporturi contractuale, de natura a genera cereri in baza si in executarea contractului, care sa atraga obligatia de plata a taxei judiciare la valoare. Plangerea impotriva deciziei Consiliului se taxeaza nu la valoare, ci potrivit cererilor neevaluabile in bani. Nu se datoreaza taxa de 50 de lei, in temeiul art. 16 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013, ci taxa prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, care are caracter special

46.    Garantia de buna conduita nu aduce atingere caracterului gratuit al procedurii administrativ-jurisdictionale. Nu exista nicio norma care sa ateste existenta vreunei taxe sau cautiuni care sa se faca venit la bugetul de stat sau la bugetul autoritatii administrativ-jurisdictionale. Garantia de buna conduita se face venit la autoritatea contractanta, neconstituind o taxa pentru administrarea justitiei sau prestarea unor servicii de catre aceasta sau, dupa caz, de catre Consiliu. Accesul liber la justitie are caracter legitim numai in masura in care este exercitat cu buna-credinta, in limite rezonabile, cu respectarea drepturilor si intereselor in egala masura ocrotite ale celorlalte subiecte. Garantia de buna conduita are semnificatia unei cautiuni menite sa asigure exercitarea corespunzatoare si neabuziva a drepturilor procesuale. Retinerea ope legis a garantiei incalca scopul acesteia. Indiferent de conduita procesuala a contestatorului, acesta este sanctionat cu pierderea garantiei. Retinerea neconditionata a garantiei ignora prezumtia bunei-credinte in exercitarea drepturilor procedurale, ingradeste accesul liber la justitie si afecteaza dreptul de proprietate privata. Neconstitutionalitate. Rasturnarea prezumtiei de buna-credinta nu poate fi realizata decat prin probarea relei-credinte. Cum in cazul admiterii contestatiei autoritatea contractanta are obligatia restituirii garantiei de buna conduita, in cazul respingerii contestatiei garantia trebuie restituita daca nu s-a retinut un comportament necorespunzator al contestatorului. Respingand contestatia, Consiliul sau instanta judecatoreasca nu are competenta legala de a dispune cu privire la soarta garantiei de buna conduita constituite in favoarea autoritatii contractante. Principiul egalitatii in drepturi nu presupune egalitatea intre contestator si autoritatea contractanta, situatia acestora fiind diferita. Faptul ca autoritatea nu trebuie sa depuna garantie de buna conduita nu incalca respectivul principiu, garantia fiind instituita tocmai pentru a proteja autoritatea

47.    Este constitutionala respingerea contestatiei, ca tardiva, pentru necomunicarea ei in termen autoritatii contractante. Contestatorul trebuie sa manifeste o minima diligenta. El este obligat sa se conformeze dispozitiilor legale edictate in scopul asigurarii celeritatii. Interesul public cere ca procedurile de atribuire sa se desfasoare intr-un interval de timp foarte scurt

48.    Dreptul de actiune in justitie al Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice pentru constatarea nulitatii contractului de achizitie publica poate fi imprescriptibil, chiar daca dreptul de actiune al tertilor trebuie exercitat in 30 de zile de la data publicarii anuntului de atribuire, respectiv in 6 luni atunci cand anuntul nu a fost publicat

49.    Masura modificarii unilaterale a contractului de parteneriat public-privat de catre partenerul public este un instrument util si necesar. Partenerul public este acela care stabileste ca o situatie reprezinta motiv exceptional in temeiul caruia sa modifice unilateral contractul, ceea ce poate dezechilibra egalitatea contractuala dintre parti. Prevederea legii este neconstitutionala, intrucat nu determina clauzele contractuale si nu fixeaza marje si limite valorice pentru modificarile unilaterale, respectiv nu stabileste in mod clar obligatiile partenerului public in privinta modului de includere a unei clauze de modificare unilaterala in documentatia de atribuire

50.    Principiul dublului grad de jurisdictie este recunoscut doar in materie penala, nu in materia achizitiilor publice. Faptul ca hotararea prin care instanta solutioneaza plangerea este definitiva nu contravine Constitutiei

51.    Principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. Ofertantii castigatori nu se pot afla in aceeasi situatie cu cei necastigatori, dupa cum nici aceia care formuleaza contestatie inainte de depunerea ofertelor nu se pot afla in aceeasi situatie cu cei care au formulat contestatie dupa depunerea ofertelor. Sumele retinute contestatorilor din garantia de participare pot sa difere de cuantumul taxelor judiciare de timbru. Stabilirea nivelului sumelor tine de optiunea legiuitorului pentru grile de calcul diferentiate in functie de natura relatiilor vizate

52.    Sintagma „poate solicita” recunoaste persoanei vatamate facultatea de a demara o cale de atac administrativ-jurisdictionala, la Consiliu, nicidecum obligatia de a urma aceasta cale, respectiva persoana putand alege calea de atac in justitie. Solutionarea contestatiilor in materia achizitiilor publice este necesar sa se desfasoare dupa o procedura caracterizata prin celeritate. Existenta caii administrativ-jurisdictionale nu impiedica atacarea actelor vatamatoare pe cale judiciara, in masura in care persoana apreciaza ca aceasta ii serveste mai bine interesele. Nicio dispozitie nu impiedica persoana sa se adreseze numai instantelor de judecata. Justitia trebuie sa fie administrata fara intarzieri de natura a ii compromite eficacitatea si credibilitatea. Statul este responsabil pentru activitatea ansamblului serviciilor sale, nu numai pentru aceea a organelor judiciare

53.    Masura suspendarii procedurii de atribuire poate fi dispusa numai ca urmare a intrunirii cumulative a urmatoarelor conditii: partea interesata trebuie sa justifice temeinic necesitatea adoptarii acestei masuri, masura se impune pentru prevenirea unei pagube iminente si masura nu lezeaza alte interese, inclusiv interesul public. Consiliul nu poate dispune masuri in afara celor stabilite de lege. El nu are competenta de a dispune cu privire la retinerea de catre autoritate a garantiei de participare, in cazul respingerii contestatiei ca nefondata. Retinerea opereaza de drept si nu este conditionata de producerea unui prejudiciu autoritatii. Retinerea opereaza indiferent de pozitia subiectiva a contestatorului in exercitarea dreptului de a formula contestatia, exercitarea fiind asimilata „comportamentului necorespunzator” al contestatorului. Retinerea nu poate fi calificata drept cautiune – garantie a seriozitatii petentului si sursa de despagubire a persoanei prejudiciate. Consemnarea cautiunii se realizeaza intr-un cont la dispozitia instantei, nu la dispozitia partii susceptibil a fi prejudiciata. Cheltuielile efectuate de autoritate in cursul solutionarii contestatiei nu pot constitui obiectul unui prejudiciu pe care autoritatea sa si-l acopere prin retinerea sumelor din garantia de participare. Prin retinerea garantiei de participare nu este afectat caracterul gratuit al procedurii solutionarii contestatiilor de catre Consiliu. Nu exista nicio norma care sa ateste existenta vreunei taxe sau cautiuni care sa se faca venit la bugetul de stat sau la bugetul Consiliului. Gratuitatea procedurii vizeaza lipsa oricarei contraprestatii pecuniare din partea contestatorului

54.    Statul este responsabil pentru activitatea ansamblului serviciilor sale, nu numai pentru aceea a organelor judiciare. Instituirea de termene scurte in litigiile privind achizitiile publice nu contravine Constitutiei

55.    Curgerea termenului de contestare a documentatiei de atribuire de la data postarii ei in SEAP este constitutionala, respectiva data putand fi determinata obiectiv. De la data postarii, este permis accesul direct si nerestrictionat al operatorilor economici la documentatie

56.    Completarea legislatiei, in sensul de a include in categoria autoritatilor contractante alte organisme, nu intra in competenta Curtii Constitutionale

57.    Principiul dublului grad de jurisdictie este recunoscut doar in materie penala, nu in materia achizitiilor publice

58.    Accesul liber la justitie nu presupune accesul la toate caile de atac si instantele judecatoresti. In litigiile privind contractul de achizitie publica, chiar daca acesta este considerat comercial, este constitutionala posibilitatea exercitarii doar a caii de atac a recursului, nu si a apelului

59.    Termenele scurte in litigiile privind achizitiile publice nu aduc atingere dreptului la aparare si la un proces echitabil, ci asigura judecarea cu celeritate a respectivelor litigii

60.    Interpretarea si aplicarea legii reprezinta aspecte care constituie atributul suveran al instantelor de judecata. Completarea legii, in sensul calificarii drept achizitie publica a atribuirii unui contract finantat din banii publici, tine de procesul de legiferare, nu de competenta Curtii Constitutionale

61.    Aspectele ca procedura de solutionare a plangerii este aceea a recursului – in care nu pot fi admise probe noi, cu exceptia inscrisurilor – si ca hotararea instantei de judecata este irevocabila nu contravin Constitutiei si dreptului la un recurs efectiv. Accesul liber la justitie nu inseamna accesul, in toate cazurile, la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac

62.    Cererea de suspendare a procedurii de atribuire poate fi respinsa in considerarea consecintelor probabile ale masurii asupra tuturor categoriilor de interese ce ar putea fi lezate sau pe motivul ca efectele negative ale suspendarii sunt mai mari decat beneficiile lor, fara a fi relevate aspecte ce tin de exercitarea cu buna sau rea-credinta a drepturilor procesuale. Respingerea cererii de suspendare poate constitui expresia culpei procesuale a partii care a formulat-o, fara a echivala cu exercitarea cu rea-credinta a dreptului. Interdictia incheierii contractului de achizitie publica pe durata litigiului urmareste preintampinarea incheierii unor contracte nelegale, care ulterior ar fi anulate. Obligatia autoritatii contractante de a nu incheia contractul cu ofertantul castigator inainte de solutionarea litigiului nu restrange exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor

63.    Stabilirea limitativa de catre legiuitor a criteriilor de atribuire nu restrange exercitiul drepturilor si libertatilor constitutionale ale autoritatilor contractante. Asupra preferintei autoritatilor contractante pentru criteriul „pretul cel mai scazut” este competenta sa aprecieze instanta de judecata, nu Curtea Constitutionala

64.    Ar fi de neconceput ca autoritatea contractanta sa isi conteste propriul act in fata Consiliului. Nu autoritatea contractanta alege intre procedura administrativ-jurisdictionala si aceea judiciara. Autoritatea contractanta nemultumita de decizia Consiliului are deschisa calea plangerii la curtea de apel

65.    Faptul ca legiuitorul a prevazut comunicarea anumitor informatii doar participantilor ramasi in procedura, nu si acelora care au fost anterior descalificati, nu incalca tratamentul egal, intrucat cele doua categorii de participanti sunt diferite. Numai aceia interesati si efectiv implicati in procedura au calitatea necesara de a lua cunostinta de masurile intreprinse de autoritatea contractanta

66.    Autoritatea publica contractanta nu poate invoca propria culpa, ori de cate ori doreste, pentru a anula procedura de atribuire. Calea administrativ-jurisdictionala nu este obligatorie, persoana vatamata putand contesta in justitie actele autoritatii

67.    Legea de aprobare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 este neconstitutionala, intrucat trebuia adoptata ca lege organica, nu ordinara. Implicit, si respectiva ordonanta este neconstitutionala

68.    Obligatia depunerii plangerii impotriva deciziei Consiliului numai la acesta, ca o conditie de acces la justitie, nu poate fi justificata in mod obiectiv si rezonabil, fiind neconstitutionala. Plangerea ar putea sa nu fie transmisa de catre Consiliu instantei de judecata ori sa ii fie transmisa cu intarziere. Art. 21 din Constitutie se refera la posibilitatea oricarei persoane de a se adresa direct si nemijlocit instantelor de judecata. Este constitutionala obligatia ca plangerea sa cuprinda anumite informatii si de a fi comunicata de catre petent, alaturi de inscrisurile doveditoare, si partii adverse, avand ca scop desfasurarea cu celeritate a procedurii de solutionare a plangerii

69.    Persoana vatamata are posibilitatea de a opta intre contestarea actului administrativ pe calea administrativ-jurisdictionala si formularea unei actiuni in fata instantei judecatoresti. Persoana care opteaza pentru calea administrativ-jurisdictionala cunoaste sau trebuie sa cunoasca inclusiv restrictiile procedurii de solutionare a plangerii impotriva deciziei Consiliului. Contestatorul pe calea administrativ-jurisdictionala si contestatorul pe calea justitiei se afla in situatii juridice diferite – nu se incalca principiul tratamentului egal. Accesul liber la justitie nu inseamna accesul, in toate cazurile, la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac. Absenta unei cai de atac impotriva hotararii instantei de judecata de solutionare a plangerii nu contravine Constitutiei

70.    Persoana vatamata are posibilitatea de a opta intre contestarea actului administrativ pe calea administrativ-jurisdictionala si formularea unei actiuni in fata instantei judecatoresti. Persoana care opteaza pentru calea administrativ-jurisdictionala cunoaste sau trebuie sa cunoasca inclusiv restrictiile procedurii plangerii impotriva deciziei Consiliului. Procedura plangerii este subsecventa manifestarii optiunii persoanei vatamate de a urma calea contestatiei la organul administrativ-jurisdictional. Faptul ca procedura de solutionare a plangerii este aceea a recursului, respectiv ca plangerea este formulata nu la o instanta „de fond”, ci la una de recurs, nu contravine Constitutiei si dreptului la un recurs efectiv. Accesul liber la justitie nu inseamna accesul, in toate cazurile, la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac

71.    Persoana vatamata are posibilitatea de a opta intre contestarea actului administrativ pe calea administrativ-jurisdictionala, la Consiliu, si formularea unei actiuni direct in fata instantei judecatoresti. Instituirea procedurii administrativ-jurisdictionale nu contravine Constitutiei, cat timp decizia Consiliului poate fi atacata la instanta judecatoreasca

72.    Achizitiile publice intereseaza nu doar mediul comercial, de afaceri, ci intreaga societate, doritoare ca acestea sa se desfasoare corect. Este firesc ca, pe perioada solutionarii contestatiei, procedura de atribuire sa fie suspendata, impiedicandu-se in acest fel producerea unor consecinte inacceptabile. Procedura de solutionare are regim de urgenta, de natura sa inlature nerealizarea proiectelor si asteptarilor legate de incheierea contractului