Ideea de a scrie lucrarea de fata s-a conturat pe parcursul ultimului an, cand am constatat ca acest fenomen este din ce in ce mai des intalnit, iar clientii care mi s-au adresat in vederea gasirii unei solutii pentru inapoierea copiilor din alt stat, fie nu aveau cunostinta de existenta mecanismului de inapoiere, fie nu stiau exact ce anume presupunea el.
Mai mult, existand o singura instanta specializata in acest domeniu, situata in Bucuresti, astfel de cauze sunt mai greu accesibile avocatilor din restul tarii, astfel incat sunt putini colegi care sa fie familiarizati cu astfel de procese.
Cu toate acestea, demararea procedurii de inapoiere are efecte si asupra proceselor nationale care ii privesc pe respectivii copii, indiferent de instanta unde se judeca.
Ca urmare, prezenta carte se adreseaza atat colegilor avocati din intreaga tara, cat si parintilor care se pot confrunta cu o astfel de situatie, dar ea poate fi utila oricarei persoane care are contact, chiar si tangential, cu acest subiect.
Lucrarea analizeaza conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o cerere de inapoiere, procedura de judecata si de punere in executare a unei solutii de inapoiere, precum si efectele pe care o astfel de procedura le are asupra proceselor nationale. Chiar daca procedura in sine nu este extrem de complicata, ea presupune o analiza a starii de fapt, pe de o parte, din perspectiva unor legislatii nationale diferite, iar pe de alta parte, din perspectiva Conventiei de la Haga din 1980 si a Regulamentului (CE) nr. 2201/2003, inca valabil. Deoarece acest Regulament va fi inlocuit in curand de Regulamentul (CE) nr. 1111/2019, am analizat subiectul si din perspectiva acestuia.
Pe langa partea teoretica, exista numeroase trimiteri la hotarari judecatoresti pronuntate in acest domeniu, de catre instantele nationale, dar si de catre CEDO si CJUE. Nu in ultimul rand, exista si o analiza a conditiilor de inapoiere din perspectiva explicatiilor cuprinse in Raportul Perez-Vera.
Diana Flavia Barbur
Capitolul I. Sediul materiei
1.1. Conventia de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale rapirii internationale de copii
1.2. Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia raspunderii parintesti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000, cunoscut si sub numele de „Regulamentul Bruxelles II”, si noul, cel mai recent Regulament, Regulamentul (UE) nr. 1111/2019 al Consiliului din 25 iunie 2019 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor in materie matrimoniala si in materia raspunderii parintesti si privind rapirea internationala de copii (reformare)
1.3. Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Conventiei asupra aspectelor civile ale rapirii internationale de copii, adoptata la Haga la 25 octombrie 1980, la care Romania a aderat prin Legea nr. 100/1992
1.4. Codul civil roman, Codul de procedura civila roman si alte legi nationale (interne)
1.5. Alte izvoare de drept
Capitolul II. Conditiile ce trebuie indeplinite pentru admiterea unei cereri de inapoiere
2.1. Parintele reclamant sa fie co/titular al dreptului de incredintare/al autoritatii parintesti, potrivit legislatiei statului pe teritoriul caruia copilul isi avea resedinta obisnuita inaintea deplasarii sale
2.2. Raspunderea/autoritatea parinteasca sa fi fost efectiv exercitata de catre parintele reclamant la momentul la care a fost deplasat copilul sau ea ar fi fost exercitata, daca nu ar fi survenit aceste evenimente
2.3. Copilul sa fi avut, inaintea deplasarii, resedinta obisnuita in statul in care se solicita inapoierea
2.4. Deplasarea sau retinerea copilului in statul in care a fost deplasat sa se fi facut fara acordul celuilalt parinte
2.5. Sa nu se aplice una dintre situatiile de exceptie prevazute de art. 12 sau 13 din Conventie
Capitolul III. Aspecte practice legate de inaintarea cererii, judecarea cererii si punerea in executare a unei hotarari de inapoiere
3.1. Formularea cererii. Petitele
3.2. Depunerea cererii. Instantele competente si autoritatile cu atributii in materie
3.3. Procedura de judecata. Durata judecatii
3.4. Calea de atac. Efectele promovarii caii de atac
3.5. Ascultarea copilului in cadrul procesului
3.6. Punerea in executare a hotararii
3.7. Procedura in caz de neinapoiere
3.8. Inopozabilitatea unei hotarari provizorii de incredintare
3.9. Inapoierea copilului se face in statul in care se afla resedinta obisnuita, nu neaparat la aceeasi adresa, iar parintele care a rapit copilul il poate insoti pe acesta la intoarcerea in acest stat
3.10. Ce nu solutioneaza procedura
Capitolul IV. Efectele inregistrarii unei cereri de inapoiere asupra unor litigii cu privire la copii, aflate pe rolul instantelor romane
4.1. Incunostiintarea instantelor nationale cu privire la existenta unei cereri de inapoiere
4.2. Suspendarea proceselor nationale
4.3. Respingerea cererilor ca urmare a admiterii exceptiei de necompetenta generala a instantelor romane
4.4. Litispendenta internationala
Raportul explicativ elaborat de Elisa Pérez-Vera Madrid, aprilie 1981
Capitolul V. Concluzii