Lucrarea Contributia victimei la producerea rezultatului in dreptul penal are la baza teza de doctorat sustinuta de autoare in anul 2020, fiind prima abordare sistematica in doctrina autohtona a efectelor pe care le poate avea conduita victimei, care a contribuit la producerea rezultatului vatamator, asupra raspunderii penale a autorului.
In functie de existenta sau nu a unei legaturi subiective intre victima si autor, cartea Contributia victimei la producerea rezultatului in dreptul penal este structurata in doua mari titluri. Astfel, in cuprinsul primului titlu sunt analizate acele ipoteze in care victima contribuie la producerea rezultatului vatamator fara a exista o legatura subiectiva intre aceasta si autor. Capitolul I supune atentiei raportul de cauzalitate in arhitectura infractiunii, in capitolul al II-lea sunt analizate ipotezele in care conduita victimei este concomitenta cu punerea sa in pericol de catre autor, iar in capitolul al III-lea sunt aduse in vizor cazurile in care contributia victimei de autopunere in pericol sau autolezare este ulterioara punerii sale in pericol de catre autor.
Al doilea titlu contine o analiza dedicata contributiei victimei la producerea rezultatului vatamator, prin acte de natura materiala sau intelectuala, in baza unei legaturi subiective cu autorul. Primul capitol este dedicat delimitarii intre cooperarea la autopunerea voluntara in pericol a victimei si punerea in pericol a unui tert acceptata de acesta, in timp ce capitolul al II-lea trateaza pe larg problema cauzei justificative a consimtamantului persoanei vatamate.
Datorita tematicii abordate, a complexitatii analizei si a multiplelor referinte jurisprudentiale, cartea Contributia victimei la producerea rezultatului in dreptul penal poate prezenta interes pentru teoreticieni si practicieni deopotriva.
INTRODUCERE
TITLUL I. CONTRIBUTIA VICTIMEI LA PRODUCEREA REZULTATULUI, IN LIPSA UNEI LEGATURI SUBIECTIVE CU AUTORUL
Capitolul I. Raportul de cauzalitate in arhitectura infractiunii
Sectiunea 1. Cadru general
Sectiunea a 2‑a. Teoria echivalentei conditiilor
Sectiunea a 3‑a. Teoria imputarii obiective a rezultatului
Sectiunea a 4‑a. Receptare la nivel jurisprudential a teoriilor cauzalitatii
Capitolul al II‑lea. Confluenta de riscuri – efectele contributiei concomitente a victimei asupra raspunderii penale a autorului
Sectiunea 1. Cadru general
Sectiunea a 2‑a. Pozitia instantelor romane
Sectiunea a 3‑a. Pozitia doctrinei romane
Sectiunea a 4‑a. Posibile solutii
Capitolul al III‑lea. Succesiunea de riscuri – efectele contributiei ulterioare a victimei asupra raspunderii penale a autorului
Sectiunea 1. Cadru general
Sectiunea a 2‑a. Valoarea sociala afectata de riscul initial si cea lezata in final coincid
Sectiunea a 3‑a. Valoarea sociala afectata de riscul initial difera de cea lezata in final
Sectiunea a 4‑a. Conduita ulterioara a victimei se suprapune peste inactiunea autorului
Sectiunea a 5‑a. Riscul epuizat
TITLUL AL II‑LEA. CONTRIBUTIA VICTIMEI LA PRODUCEREA REZULTATULUI, ATUNCI CAND EXISTA O LEGATURA SUBIECTIVA CU AUTORUL
Capitolul I. Cooperarea la autopunerea in pericol cu intentie a victimei versus punerea in pericol a unui tert acceptata de acesta
Sectiunea 1. Cadru general
Sectiunea a 2‑a. Distinctia propusa de Claus Roxin
Sectiunea a 3‑a. Criteriul propus pentru delimitarea celor doua categorii
Sectiunea a 4‑a. Cooperarea la autopunerea voluntara in pericol
Sectiunea a 5‑a. Punerea in pericol a unui tert acceptata de acesta
Capitolul al II‑lea. Cauza justificativa a consimtamantului persoanei vatamate
Sectiunea 1. Cadru general
Sectiunea a 2‑a. Conditiile de valabilitate ale consimtamantului persoanei vatamate
Sectiunea a 3‑a. Admisibilitatea consimtamantului in cazul faptelor din culpa
Sectiunea a 4‑a. Pozitia instantelor romane in ipotezele de punere in pericol a unui tert acceptata de acesta
CONCLUZII
