Cartea aceasta este dedicata unei filizofii regionale, filosofia dreptului. Ea pare istorica, odata ce se preocupa de marile curente ale acesteia.

Dar intreprinderea teoretica este actuala, caci dreptul, prezidand singur propria distrugere, ca si propria creatie, nu poate avea o istorie inactuala. O prea lunga perioada de timp, pozitivismul dominant ne-a predat epurarea dreptului de consideratiile morale sau filosofice. Aceasta carte tinde sa reumanizeze dreptul prin reconectarea sa la sursele sale reale, adica la acele idei care, seducand spiritul colectiv, se impun ca idei normative.