Cursul reprezinta o descriere a drumului de la indoiala carteziana (vazuta ca o cautare a adevarului nedeslusit pe deplin si nu ca incertitudine in alegere) la o certitudine temporara care il face partas pe cititorul sau ascultatorul avizat-studentul de la psihologie- in drumul anevoios al cunoasterii stiintifice.        

Fiecare stiinta are conceptele, notiunile, metodele si criteriile sale specifice, adica arsenalul invesigational specific, dar toate au in comun metoda stiintifica de abordare a carei coloana vertebrala este descrisa prin relatia: cauza-efect sau date-relatii-model.
Acumularea rezultatelor stiintifice a condus la aparitia a doua tipuri de perspective de investigatie stiintifica:    

Perspectiva specifica, ce are ca fundament ingustarea domeniului supus cercetarii pentru a patrunde cat mai adanc in intimitatea fenomenelor ce urmeaza a fi descrise; efectul este ca doi psihologi - unul specializat in psihologie sociala iar altul in neuropsihologie, nu se mai inteleg. Acestui tip de investigatie ii este specifica descompunerea intregului in parti, analiza partilor si recompunerea intregului. Este metoda analitica clasica specifica domeniilor particulare. Traduce in plan epistemic diversitatea lumii.

Perspectiva generalizatoare, ce are ca fundament elaborarea unui numar finit de legi generale, valabile unui set de domenii. Este specifica stiintelor noi cum ar fi sistemica, teoria generala a sistemelor, cibernetica-stiinte fenomenologice bazate pe studiul comportamentului organismelor si nu pe compozitia lor, ele studiaza functionalitatea, relatia cu mediul exterior, controlul, comanda si nu structura acestora.

Dezvoltarea tehnologica din ultimele decenii, dar in special revolutia IT&C, a determinat modificari stucturale in configurarea stiintelor sociale din nevoia de a clasifica, de a organiza, de a ordona seturi tot mai diverse de evenimente. Acest lucru s-a tradus in fapt prin infuzia de metode si concepte din domeniul stiintelor pozitive in psihologie, drept, lingvistica, studiul culturii, ce au condus, in final, la aparitia de stiinte inter sau transdisciplinare.

Editia a III- a, revizuita si adaugita, va invata sa pretuiti frumusetea naturii dar si frumusetea constructiilor logice ca o reflectare a logicii si armoniei naturii. Pentru aceasta este nevoie de rabdare, tenacitate si capacitatea de a te uimi.

Autorii cauta determinarile cauzale ce leaga fenomenele, cauta explicatii, utilizand legi, principii si teoreme valide, organizeaza realitatea pentru a o putea cuprinde clasificand-o, cautand criterii de organizare cum ar fi tabelul periodic, culoarea pielii la oameni, numarul de membre, indicele de encefalizare sau categorii de institutii.

Prefata   

CAPITOLUL 1. Fenomenul IT&C din perspectiva istorica. IT&C si psihologia 

1.1. Elementele unui sistem informatic

1.2. Scurta istorie a informaticii 

1.2.1. Era mecanica 

1.2.2. Era electronica 

1.3. Sinteza privind evolutia calculatoarelor 

1.4. Evolutia productiei de soft 

1.4.1. Istoria sistemelor de operare 

1.5. Evolutia sistemelor de comunicatii 

1.5.1. Introducere 

1.5.2. Perspective istorice

1.5.6. Terminologie

1.5.7. Parametri si unitati de masura 

1.5.8. Semnale in telecomunicatii 

1.6. Implicatii ale informaticii in psihologie 

1.6.1. Aplicatii ale matematicii in domeniul psihologiei

1.6.1. Psihologie si cibernetica

1.8. Rezumat 

CAPITOLUL 2. Informatica si informatia. Informatia in psihologie 

2.1. Gandire si limbaj

2.2. Informatie si limbaj 

2.3. Filosofia informaticii

2.4. Definirea notiunilor “informatica” si “informatie”

2.5. Caracteristicile informatiei

2.5.1. Tipurile de informatii 

2.5.2. Reprezentarea informatiei

2.5.3. Limbajul uzual

2.5.4. Reprezentarea numerica 

2.5.5. Codul alfanumeric

2.5.6. Codul binar si operatii logice

2.6. Utilizarea algebrei lui Boole in calculatoare 

2.6.1. Unitatile de masura de capacitate 

2.6.2. Codurile binare standard 

2.6.3. Tratarea/prelucrarea informatiei 

2.7. Tipuri de calculatoare

2.8. Informatia digitala in psihologie 

2.9. Rezumat

CAPITOLUL 3. Softurile de aplicatie. Perspectiva psihologica

3.1. Introducere

3.2. Softurile de aplicatie. Caracteristici

3.2.1. Versiunea

3.2.2. Fereastra

3.2.3. Bara de titlu

3.2.9. Tastele functionale 

3.2.10. Barele de instrumente

3.2.11. Barele de defilare

3.3. Procesarea/prelucrarea textului

3.3.1. Structura unui text

3.3.2. Procesoarele de text asigura doua tipuri de functiuni

3.3.3. Principalele caracteristici ale prelucrarilor de text

3.4. Registrul de calcul electronic

3.4.1. Punerea in forma 

3.4.2. Formulele

3.4.3. Calculul automat 

3.4.4. Alte caracteristici 

3.5. Sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD) 

3.5.1. Operatii asupra bazelor de date 

3.5.2. Functiile SGBD

3.6. Softuri de prezentare

3.7. Editorul de pagini web

3.7.1. Documente HTML 

3.7.2. Caracteristicile softurilor de editare pagini Web

3.8. Softul de navigatie 

3.8.1. Servicii oferite de navigatori

3.9. Gestionarul de informatii personale (GIP)

3.10. Pachetul de softuri integrat

3.11. Softurile audio si video

3.11.1. Softul audio

3.11.2. Softul video 

3.12. Aplicatii specializate 

3.12.1. Infografia

3.12.2, Softurile de tratare a imaginii

3.13. Inteligenta artificiala (IA)

3.13.1. Sistemele expert

3.13.2. Realitatea virtuala

3.14. Calculatorul electronic si gandirea umana

3.14.1. Inteligenta si creativitatea, intuitia si gandirea

3.15. Rezumat 

CAPITOLUL 4. Aplicatiile Internet. Internetul si psihologia 

4.1. Introducere

4.2. Internet si web

4.3. Site-urile Web

4.4. Portalurile

4.4.1. Portalurile personalizate 

4.5. Accesul la internet 

4.6. Legaturile hipertext

4.7. Navigatorii

4.8. Instrumentele de cautare 

4.9. Comertul electronic 

4.10. Serviciile multimedia

4.11. Aplicatii psihologice pe internet 

4.11.1. Introducere 

4.11.2. Resursele informationale privind problemele si cadrul conceptual al psihologiei

4.11.3. Particularitati psihologice ale spatiului cibernetic

4.12. Rezumat

CAPITOLUL 5. Softurile sistem. Softul sistem in organismul uman 

5.1. Introducere

5.2. Sarcinile sistemului de operare 

5.3. Categoriile de sisteme de operare 

5.4. Caracteristicile sistemului de operare 

5.5. Sistemul de operare Mac OS de la Macintosh

5.5.1. Caracteristici

5.6 Windows, de la Microsoft 

5.6.1. Windows 95/98/Me/XP Editia Familiala

5.6.2. Windows NT/2000/XP Editia Profesionala 

5.6.3. Caracteristici 

5.7. UNIX si LINUX 

5.8. Utilitarele

5.9. Sistemul de operare al corpului uman

5.10. Rezumat

CAPITOLUL 6. Unitatea centrala. Analogia om calculator 

6.1. Elementele componente ale calculatorului

6.2. Rolul placii de baza 

6.3. Componentele principale ale procesorului 

6.3.1. Unitatea de comanda si de control (UCC)

6.3.2. Unitatea aritmetica si logica (UAL)

6.3.3. Registrele

6.4. Familiile de microprocesoare 

6.4.1. Familia Pentium

6.4.2. Familia Motorola

6.4.3. Puterea microprocesoarelor

6.5. Memoria interna

6.5.1. Memoria vie (RAM) 

6.5.2. Memoria ascunsa

6.5.3. Memoria moarta (ROM)

6.5.4. Memoria CMOS

6.6. Rolul procesorului si al magistralei (BUS-ului)

6.6.1. Magistrala (BUSC-ul) 

6.7. Placa de baza 

6.8. Porturile si conectorii lor 

6.9. Sloturile si placile de extindere

6.10. Ciclul de prelucrare

6.11. Creiere biologice si creiere electronice

6.12. Rezumat 

CAPITOLUL 7. Perifericele de intrare si de iesire. Analogia cu organismul uman

7.1. Introducere

7.2. Introducerea manuala si introducerea directa

7.2.1. Intrarea/introducerea manuala 

7.2.2. Introducerea directa 

7.3. Tehnologii asistive

7.3.1. Tehnologii asistive hardware

7.3.1.1. Tehnologii asistive hardware pentru nevazatori 

7.3.1.2. Tehnologii asistive hardware pentru deficientii de vedere

7.3.1.3. Tehnologii asistive hardware pentru persoane cu mobilitate redusa 

7.3.2. Tehnologii asistive software

7.3.2.1. Tehnologii asistive software cu caracter general

7.3.2.2. Tehnologii asistive software pentru nevazatori

7.3.2.3. Tehnologii asistive software pentru deficientii de vedere

7.3.2.4. Tehnologii asistive software pentru persoane cu mobilitate redusa

7.4 Iesirea pe ecran, pe hartie si vocala 

7.4.1. Monitoarele

7.4.2. Imprimantele 

7.4.3. Perifericele de iesire vocala 

7.5. Perifericele de intrare si de iesire 

7.6. Perifericele de intrare ale organismului uman

7.6.1. Analizatorul cutanat (pielea)

7.6.2. Analizorul vizual

7.6.3. Analizatorul auditiv (urechea)

7.6.4. Analizorul olfactiv

7.6.5. Analizorul gustativ

7.7. Rezumat 

CAPITOLUL 8. Periferice de stocare. Memoria externa. Memoria de tip uman

8.1. Introducere

8.2. Suportii de informatie

8.2.1. Discurile cu densitate mare 

8.3. Discurile rigide, HDD

8.3.1. Discurile dure (HDD)

8.3.2. Incarcatoarele de discuri

8.3.3. Serverele de stocare

8.3.4. Discurile rigide amovibile 

8.3.5. Ameliorarea performantelor

8.4. Discurile optice

8.5. CD<ROM 

8.5.1. CDCR (recordable)

8.5.2. CDCRW (reinscriptibil) 

8.5.3. DVDCUL (Digital Versatil Disk)

8.6.1. Cartusele de benzi magnetice

8.7. Memoriile electronice 

8.8. Memoria de tip uman 

8.8.1. Memoria umana

8.8.2. Clasificarea Memoriei

8.8.3. Functiile memoriei

8.8.4. Structurile operatorii ale memoriei

8.8.5. Produsul memoriei

8.9. Rezumat

CAPITOLUL 9. Perifericele de comunicare si retelele. Comunicarea umana

9.1. Teleprelucrarea si telecomunicatiile

9.2. Fuziunea informatica<telecomunicatii

9.2.1. Conectivitatea

9.2.2. Reteaua telefonica

9.2.3. Modem-urile si vitezele de transmisie

9.2.4. Modem-urile numerice si placile retea 

9.3. Terminalele

9.4. Caile de transmisie

9.4.1. Cablul telefonic

9.4.2. Cabluri coaxiale

9.4.3. Cablul din fibra optica

9.4.4. Microundele

9.4.5. Infrarosiile

9.5. Transmiterea de date

9.5.1. Largimea de banda 

9.5.2. Protocoalele

9.6. Organizarea retelelor de calculatoare 

9.6.1. Categoriile de retele. Topologia 

9.6.1.1. Reteaua in stea

9.6.1.2. Reteaua in linie

9.6.1.3. Reteaua in bucla 

9.6.1.4. Reteaua plasa/in ochiuri

9.6.2. Categoriile de retele dupa aria geografica

9.6.2.1. Reteaua locala LAN

9.6.2.2. Reteaua larg raspandita geografic (MAN, WAN, GAN)

9.7. Intranet - Extranet 

9.7.1. Intranet

9.8. Modele ale comunicarii umane

9.8.1. Modelul informational al comunicarii 

9.8.2. Modelul cibernetic al comunicarii

9.9. Rezumat

CAPITOLUL 10. Internet. Istoric, tehnologii si servicii. Internetul si psihologia

10.1. Introducere

10.2. Istoria internet-ului, din 1970 pana in 1990

10.2.1. Accesul

10.2.2. Serviciul Telnet 

10.2.3. Posta electronica 

10.2.4. Grupurile de discutie

10.2.5. Transferul de date

10.2.6. Serviciile Gopher si WAIS

10.3. Evolutia Internet-ului

10.4. Protocolul Internet (TCP/IP)

10.5. Internetul de astazi

10.5.1. Web-ul (www)

10.5.2. Resursa Internet

10.6. Intranet-ul, Extranet-ul si Firewall-ul

10.6.1. Intranet-ul

10.6.2. Extranet-ul

10.6.3. Firewall-ul 

10.7. Aplicatii psihologice pe internet

10.7.1. Chestiuni introductive

10.7.2. Tipuri de servicii psihologice furnizate pe Internet 

10.7.2.1. Resursele informationale privind problemele psihologiei 

10.8. Rezumat

CAPITOLUL 11. Fisiere, baze de date si SGBD 

11.1. Fisierele 

11.2. Organizarea datelor

11.2.1. Cheia 

11.2.2. Cheia de acces

11.2.3. Cheia primara 

11.3. Tratarea in timp si tratarea in timp real

11.4. Fisierele principale si fisierele de tranzactie

11.4.1. Formele de organizare a fisierelor 

11.5. Bazele de date

11.5.1. Un instrument indispensabil

11.5.2. Dictionarul de date 

11.5.3. Limbajul de cerere

11.6. Modelele de organizare ale SGBD-urilor 

11.6.1. Bazele de date ierarhice 

11.6.2. Baza de date in retea 

11.6.3. Baza de date relationala 

11.7. Tipurile de baze de date 

11.7.1. Baza de date individuala 

11.7.2. Baza de date centralizata

11.7.3. Baza de date distribuita (repartizata) (BDD) 

11.7.4. Baza de date Web 

11.8. Problemele referitoare la bazele de date si la utilizarea lor 

11.8.1. Utilizarea strategica a datelor 

11.8.2. Importanta securitatii 

11.8.3. Administratorul de baze de date

11.9. Psihometria si SGBD in psihologie 

11.9.1. Definitii 

11.9.2. Fondatorii Psihometriei si contributiile lor

11.9.3. Influenta teoriei informatiei asupra psihologiei. Psihometria informatica 

11.10. Rezumat 

CAPITOLUL 12. Programarea si limbajele de programare. Creierul uman 

12.1. Programele si programarea

12.1.1. Ce este un program?

12.1.2. Ce este programarea?

12.2. Prima etapa: analiza de program 

12.2.1. Definirea obiectivelor programului

12.2.2. Stabilirea listei de rezultate scontate 

12.2.3. Determinarea datelor necesare

12.2.4. Descrierea exigentelor de tratare 

12.2.5. Documentarea parametrilor sistemului

12.3. A doua etapa: conceperea programului

12.3.1. Analiza progresiva

12.3.2. Pseudo-codul 

12.3.3. Organigramele

12.3.4. Structurile logice

12.4. Programarea

12.4.1. Programarea orientata obiect (POO)

12.4.2. Programarea in functie de evenimente (circumstante)

12.4.3. Instrumentele de geniu soft

12.5. A treia etapa: codificarea programului

12.5.1. Un program bine scris

12.5.2. Ce limbaj sa alegem?

12.6. A patra etapa: testarea programului

12.6.1. Erorile de sintaxa

12.6.2. Erorile de logica

12.7. Etapa a cincea: documentarea programului

12.8. A sasea etapa: intretinerea programului 

12.9. Cinci generatii de limbaje de programare

12.9.1. Prima generatie: limbajele masina

12.9.2. A doua generatie: limbajele de asamblare 

12.9.3. A treia generatie: limbajele procedurale

12.9.4. A patra generatie: limbajele speciale 

12.9.5. A cincea generatie: limbajele naturale

12.10. Programarea si creierul uman

12.10.1. Creierul nu este un computer

12.10.2. Este nevoie de tehnologii mai performante

12.10.3. Nu e vorba numai despre neuroni

12.10.4. Creierul este parte dintr-un ansamblu mai mare si mai complex 

12.11. Rezumat

CAPITOLUL 13. Ergonomia, riscurile informatice si securitatea 

13.1. Ergonomia

13.1.1. Sanatatea fizica

13.1.2. Sanatatea mintala

13.1.3. Conceperea de sisteme in functie de persoane

13.2. Etica

13.2.1. Utilizarea de baze de date vaste

13.3. Utilizarea retelelor informatice 

13.4. Riscurile informatice

13.4.1. Delicventii informatici

13.4.2. Tipurile de delicte informatice

13.4.3. Alte pericole

13.5. Securitatea/siguranta

13.5.1. Criptarea datelor

13.5.2. Restrictia accesului

13.5.3. Prevenirea catastrofelor 

13.5.4. Crearea de copii de securitate a datelor

13.5.5. Securitatea calculatoarelor

13.6. Calculatorul ecologic

13.7. Rezumat

CAPITOLUL 14. Utilizarea calculatorului in psihologie

14.1. Utilizarea calculatorului in psihologia aplicata

14.1.1. Introducere

14.1.2. Utilizarea IT&C in domeniul social

14.1.3. Utilizarea computerelor in psihologia experimentala

14.1.4. Modelarea computerizata a comportamentului

14.1.5. Inteligenta si inteligenta artificiala

14.1.6. Inteligenta umana

14.1.7. Testul Turing

14.1.8. Comportamentul inteligent

14.1.9. Utilizarea computerului in psihologia clinica 

14.2. Psihologia si internetul

14.2.1. Introducere 

14.2.2. Implementarea noilor tehnologii informationale in psihologie

14.2.3. Resursele informationale privind problemele si cadrul conceptual al psihologiei

14.2.4. Ghidurile de autoajutorare

14.2.5 Testarea si evaluarea psihologica 

14.2.6. Ajutorul in luarea deciziei de a beneficia de psihoterapie 

14.2.7. Informatiile privind serviciile psihologice specifice

14.3. Rezumat 

CAPITOLUL 15. Echipamente utilizate in psihologie 

15.1. Casca Neurosky mindwave 

Introducere

15.1.1. Neurostiintele si neurocibernetica

15.1.2. Ce este un Biosemnal? 

15.1.3. Ce este un Neuro-Semnal? 

15.1.4. Ce este EEG 

15.1.5. EEG Normal 

15.1.6. Expertiza NeuroSky 

15.1.7. Dispozitivele EEG ale NeuroSky 

15.1.8. Semnalul EEG al sistemului NeuroSky

15.2. Emotive EPOC 

15.2.1. Incarcarea initiala a castilor

15.2.2. Instalare Software 

15.2.3. Umezirea (hidratarea) senzorilor 

15.2.4. Asamblarea Senzorului 

15.2.5. Sincronizarea neuro-castii 

15.2.6. Pozitionarea Castii

15.3. EMOTIV SDK

15.3.1. Componentele Hardware

15.3.2. Incarcarea bateriei neuro-castii

15.3.3. Instalarea SDK Emotiv

BIBLIOGRAFIE