Prefata
CAPITOLUL 1. Fenomenul IT&C din perspectiva istorica. IT&C si psihologia
1.1. Elementele unui sistem informatic
1.2. Scurta istorie a informaticii
1.2.1. Era mecanica
1.2.2. Era electronica
1.3. Sinteza privind evolutia calculatoarelor
1.4. Evolutia productiei de soft
1.4.1. Istoria sistemelor de operare
1.5. Evolutia sistemelor de comunicatii
1.5.1. Introducere
1.5.2. Perspective istorice
1.5.6. Terminologie
1.5.7. Parametri si unitati de masura
1.5.8. Semnale in telecomunicatii
1.6. Implicatii ale informaticii in psihologie
1.6.1. Aplicatii ale matematicii in domeniul psihologiei
1.6.1. Psihologie si cibernetica
1.8. Rezumat
CAPITOLUL 2. Informatica si informatia. Informatia in psihologie
2.1. Gandire si limbaj
2.2. Informatie si limbaj
2.3. Filosofia informaticii
2.4. Definirea notiunilor “informatica” si “informatie”
2.5. Caracteristicile informatiei
2.5.1. Tipurile de informatii
2.5.2. Reprezentarea informatiei
2.5.3. Limbajul uzual
2.5.4. Reprezentarea numerica
2.5.5. Codul alfanumeric
2.5.6. Codul binar si operatii logice
2.6. Utilizarea algebrei lui Boole in calculatoare
2.6.1. Unitatile de masura de capacitate
2.6.2. Codurile binare standard
2.6.3. Tratarea/prelucrarea informatiei
2.7. Tipuri de calculatoare
2.8. Informatia digitala in psihologie
2.9. Rezumat
CAPITOLUL 3. Softurile de aplicatie. Perspectiva psihologica
3.1. Introducere
3.2. Softurile de aplicatie. Caracteristici
3.2.1. Versiunea
3.2.2. Fereastra
3.2.3. Bara de titlu
3.2.9. Tastele functionale
3.2.10. Barele de instrumente
3.2.11. Barele de defilare
3.3. Procesarea/prelucrarea textului
3.3.1. Structura unui text
3.3.2. Procesoarele de text asigura doua tipuri de functiuni
3.3.3. Principalele caracteristici ale prelucrarilor de text
3.4. Registrul de calcul electronic
3.4.1. Punerea in forma
3.4.2. Formulele
3.4.3. Calculul automat
3.4.4. Alte caracteristici
3.5. Sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD)
3.5.1. Operatii asupra bazelor de date
3.5.2. Functiile SGBD
3.6. Softuri de prezentare
3.7. Editorul de pagini web
3.7.1. Documente HTML
3.7.2. Caracteristicile softurilor de editare pagini Web
3.8. Softul de navigatie
3.8.1. Servicii oferite de navigatori
3.9. Gestionarul de informatii personale (GIP)
3.10. Pachetul de softuri integrat
3.11. Softurile audio si video
3.11.1. Softul audio
3.11.2. Softul video
3.12. Aplicatii specializate
3.12.1. Infografia
3.12.2, Softurile de tratare a imaginii
3.13. Inteligenta artificiala (IA)
3.13.1. Sistemele expert
3.13.2. Realitatea virtuala
3.14. Calculatorul electronic si gandirea umana
3.14.1. Inteligenta si creativitatea, intuitia si gandirea
3.15. Rezumat
CAPITOLUL 4. Aplicatiile Internet. Internetul si psihologia
4.1. Introducere
4.2. Internet si web
4.3. Site-urile Web
4.4. Portalurile
4.4.1. Portalurile personalizate
4.5. Accesul la internet
4.6. Legaturile hipertext
4.7. Navigatorii
4.8. Instrumentele de cautare
4.9. Comertul electronic
4.10. Serviciile multimedia
4.11. Aplicatii psihologice pe internet
4.11.1. Introducere
4.11.2. Resursele informationale privind problemele si cadrul conceptual al psihologiei
4.11.3. Particularitati psihologice ale spatiului cibernetic
4.12. Rezumat
CAPITOLUL 5. Softurile sistem. Softul sistem in organismul uman
5.1. Introducere
5.2. Sarcinile sistemului de operare
5.3. Categoriile de sisteme de operare
5.4. Caracteristicile sistemului de operare
5.5. Sistemul de operare Mac OS de la Macintosh
5.5.1. Caracteristici
5.6 Windows, de la Microsoft
5.6.1. Windows 95/98/Me/XP Editia Familiala
5.6.2. Windows NT/2000/XP Editia Profesionala
5.6.3. Caracteristici
5.7. UNIX si LINUX
5.8. Utilitarele
5.9. Sistemul de operare al corpului uman
5.10. Rezumat
CAPITOLUL 6. Unitatea centrala. Analogia om calculator
6.1. Elementele componente ale calculatorului
6.2. Rolul placii de baza
6.3. Componentele principale ale procesorului
6.3.1. Unitatea de comanda si de control (UCC)
6.3.2. Unitatea aritmetica si logica (UAL)
6.3.3. Registrele
6.4. Familiile de microprocesoare
6.4.1. Familia Pentium
6.4.2. Familia Motorola
6.4.3. Puterea microprocesoarelor
6.5. Memoria interna
6.5.1. Memoria vie (RAM)
6.5.2. Memoria ascunsa
6.5.3. Memoria moarta (ROM)
6.5.4. Memoria CMOS
6.6. Rolul procesorului si al magistralei (BUS-ului)
6.6.1. Magistrala (BUSC-ul)
6.7. Placa de baza
6.8. Porturile si conectorii lor
6.9. Sloturile si placile de extindere
6.10. Ciclul de prelucrare
6.11. Creiere biologice si creiere electronice
6.12. Rezumat
CAPITOLUL 7. Perifericele de intrare si de iesire. Analogia cu organismul uman
7.1. Introducere
7.2. Introducerea manuala si introducerea directa
7.2.1. Intrarea/introducerea manuala
7.2.2. Introducerea directa
7.3. Tehnologii asistive
7.3.1. Tehnologii asistive hardware
7.3.1.1. Tehnologii asistive hardware pentru nevazatori
7.3.1.2. Tehnologii asistive hardware pentru deficientii de vedere
7.3.1.3. Tehnologii asistive hardware pentru persoane cu mobilitate redusa
7.3.2. Tehnologii asistive software
7.3.2.1. Tehnologii asistive software cu caracter general
7.3.2.2. Tehnologii asistive software pentru nevazatori
7.3.2.3. Tehnologii asistive software pentru deficientii de vedere
7.3.2.4. Tehnologii asistive software pentru persoane cu mobilitate redusa
7.4 Iesirea pe ecran, pe hartie si vocala
7.4.1. Monitoarele
7.4.2. Imprimantele
7.4.3. Perifericele de iesire vocala
7.5. Perifericele de intrare si de iesire
7.6. Perifericele de intrare ale organismului uman
7.6.1. Analizatorul cutanat (pielea)
7.6.2. Analizorul vizual
7.6.3. Analizatorul auditiv (urechea)
7.6.4. Analizorul olfactiv
7.6.5. Analizorul gustativ
7.7. Rezumat
CAPITOLUL 8. Periferice de stocare. Memoria externa. Memoria de tip uman
8.1. Introducere
8.2. Suportii de informatie
8.2.1. Discurile cu densitate mare
8.3. Discurile rigide, HDD
8.3.1. Discurile dure (HDD)
8.3.2. Incarcatoarele de discuri
8.3.3. Serverele de stocare
8.3.4. Discurile rigide amovibile
8.3.5. Ameliorarea performantelor
8.4. Discurile optice
8.5. CD<ROM
8.5.1. CDCR (recordable)
8.5.2. CDCRW (reinscriptibil)
8.5.3. DVDCUL (Digital Versatil Disk)
8.6.1. Cartusele de benzi magnetice
8.7. Memoriile electronice
8.8. Memoria de tip uman
8.8.1. Memoria umana
8.8.2. Clasificarea Memoriei
8.8.3. Functiile memoriei
8.8.4. Structurile operatorii ale memoriei
8.8.5. Produsul memoriei
8.9. Rezumat
CAPITOLUL 9. Perifericele de comunicare si retelele. Comunicarea umana
9.1. Teleprelucrarea si telecomunicatiile
9.2. Fuziunea informatica<telecomunicatii
9.2.1. Conectivitatea
9.2.2. Reteaua telefonica
9.2.3. Modem-urile si vitezele de transmisie
9.2.4. Modem-urile numerice si placile retea
9.3. Terminalele
9.4. Caile de transmisie
9.4.1. Cablul telefonic
9.4.2. Cabluri coaxiale
9.4.3. Cablul din fibra optica
9.4.4. Microundele
9.4.5. Infrarosiile
9.5. Transmiterea de date
9.5.1. Largimea de banda
9.5.2. Protocoalele
9.6. Organizarea retelelor de calculatoare
9.6.1. Categoriile de retele. Topologia
9.6.1.1. Reteaua in stea
9.6.1.2. Reteaua in linie
9.6.1.3. Reteaua in bucla
9.6.1.4. Reteaua plasa/in ochiuri
9.6.2. Categoriile de retele dupa aria geografica
9.6.2.1. Reteaua locala LAN
9.6.2.2. Reteaua larg raspandita geografic (MAN, WAN, GAN)
9.7. Intranet - Extranet
9.7.1. Intranet
9.8. Modele ale comunicarii umane
9.8.1. Modelul informational al comunicarii
9.8.2. Modelul cibernetic al comunicarii
9.9. Rezumat
CAPITOLUL 10. Internet. Istoric, tehnologii si servicii. Internetul si psihologia
10.1. Introducere
10.2. Istoria internet-ului, din 1970 pana in 1990
10.2.1. Accesul
10.2.2. Serviciul Telnet
10.2.3. Posta electronica
10.2.4. Grupurile de discutie
10.2.5. Transferul de date
10.2.6. Serviciile Gopher si WAIS
10.3. Evolutia Internet-ului
10.4. Protocolul Internet (TCP/IP)
10.5. Internetul de astazi
10.5.1. Web-ul (www)
10.5.2. Resursa Internet
10.6. Intranet-ul, Extranet-ul si Firewall-ul
10.6.1. Intranet-ul
10.6.2. Extranet-ul
10.6.3. Firewall-ul
10.7. Aplicatii psihologice pe internet
10.7.1. Chestiuni introductive
10.7.2. Tipuri de servicii psihologice furnizate pe Internet
10.7.2.1. Resursele informationale privind problemele psihologiei
10.8. Rezumat
CAPITOLUL 11. Fisiere, baze de date si SGBD
11.1. Fisierele
11.2. Organizarea datelor
11.2.1. Cheia
11.2.2. Cheia de acces
11.2.3. Cheia primara
11.3. Tratarea in timp si tratarea in timp real
11.4. Fisierele principale si fisierele de tranzactie
11.4.1. Formele de organizare a fisierelor
11.5. Bazele de date
11.5.1. Un instrument indispensabil
11.5.2. Dictionarul de date
11.5.3. Limbajul de cerere
11.6. Modelele de organizare ale SGBD-urilor
11.6.1. Bazele de date ierarhice
11.6.2. Baza de date in retea
11.6.3. Baza de date relationala
11.7. Tipurile de baze de date
11.7.1. Baza de date individuala
11.7.2. Baza de date centralizata
11.7.3. Baza de date distribuita (repartizata) (BDD)
11.7.4. Baza de date Web
11.8. Problemele referitoare la bazele de date si la utilizarea lor
11.8.1. Utilizarea strategica a datelor
11.8.2. Importanta securitatii
11.8.3. Administratorul de baze de date
11.9. Psihometria si SGBD in psihologie
11.9.1. Definitii
11.9.2. Fondatorii Psihometriei si contributiile lor
11.9.3. Influenta teoriei informatiei asupra psihologiei. Psihometria informatica
11.10. Rezumat
CAPITOLUL 12. Programarea si limbajele de programare. Creierul uman
12.1. Programele si programarea
12.1.1. Ce este un program?
12.1.2. Ce este programarea?
12.2. Prima etapa: analiza de program
12.2.1. Definirea obiectivelor programului
12.2.2. Stabilirea listei de rezultate scontate
12.2.3. Determinarea datelor necesare
12.2.4. Descrierea exigentelor de tratare
12.2.5. Documentarea parametrilor sistemului
12.3. A doua etapa: conceperea programului
12.3.1. Analiza progresiva
12.3.2. Pseudo-codul
12.3.3. Organigramele
12.3.4. Structurile logice
12.4. Programarea
12.4.1. Programarea orientata obiect (POO)
12.4.2. Programarea in functie de evenimente (circumstante)
12.4.3. Instrumentele de geniu soft
12.5. A treia etapa: codificarea programului
12.5.1. Un program bine scris
12.5.2. Ce limbaj sa alegem?
12.6. A patra etapa: testarea programului
12.6.1. Erorile de sintaxa
12.6.2. Erorile de logica
12.7. Etapa a cincea: documentarea programului
12.8. A sasea etapa: intretinerea programului
12.9. Cinci generatii de limbaje de programare
12.9.1. Prima generatie: limbajele masina
12.9.2. A doua generatie: limbajele de asamblare
12.9.3. A treia generatie: limbajele procedurale
12.9.4. A patra generatie: limbajele speciale
12.9.5. A cincea generatie: limbajele naturale
12.10. Programarea si creierul uman
12.10.1. Creierul nu este un computer
12.10.2. Este nevoie de tehnologii mai performante
12.10.3. Nu e vorba numai despre neuroni
12.10.4. Creierul este parte dintr-un ansamblu mai mare si mai complex
12.11. Rezumat
CAPITOLUL 13. Ergonomia, riscurile informatice si securitatea
13.1. Ergonomia
13.1.1. Sanatatea fizica
13.1.2. Sanatatea mintala
13.1.3. Conceperea de sisteme in functie de persoane
13.2. Etica
13.2.1. Utilizarea de baze de date vaste
13.3. Utilizarea retelelor informatice
13.4. Riscurile informatice
13.4.1. Delicventii informatici
13.4.2. Tipurile de delicte informatice
13.4.3. Alte pericole
13.5. Securitatea/siguranta
13.5.1. Criptarea datelor
13.5.2. Restrictia accesului
13.5.3. Prevenirea catastrofelor
13.5.4. Crearea de copii de securitate a datelor
13.5.5. Securitatea calculatoarelor
13.6. Calculatorul ecologic
13.7. Rezumat
CAPITOLUL 14. Utilizarea calculatorului in psihologie
14.1. Utilizarea calculatorului in psihologia aplicata
14.1.1. Introducere
14.1.2. Utilizarea IT&C in domeniul social
14.1.3. Utilizarea computerelor in psihologia experimentala
14.1.4. Modelarea computerizata a comportamentului
14.1.5. Inteligenta si inteligenta artificiala
14.1.6. Inteligenta umana
14.1.7. Testul Turing
14.1.8. Comportamentul inteligent
14.1.9. Utilizarea computerului in psihologia clinica
14.2. Psihologia si internetul
14.2.1. Introducere
14.2.2. Implementarea noilor tehnologii informationale in psihologie
14.2.3. Resursele informationale privind problemele si cadrul conceptual al psihologiei
14.2.4. Ghidurile de autoajutorare
14.2.5 Testarea si evaluarea psihologica
14.2.6. Ajutorul in luarea deciziei de a beneficia de psihoterapie
14.2.7. Informatiile privind serviciile psihologice specifice
14.3. Rezumat
CAPITOLUL 15. Echipamente utilizate in psihologie
15.1. Casca Neurosky mindwave
Introducere
15.1.1. Neurostiintele si neurocibernetica
15.1.2. Ce este un Biosemnal?
15.1.3. Ce este un Neuro-Semnal?
15.1.4. Ce este EEG
15.1.5. EEG Normal
15.1.6. Expertiza NeuroSky
15.1.7. Dispozitivele EEG ale NeuroSky
15.1.8. Semnalul EEG al sistemului NeuroSky
15.2. Emotive EPOC
15.2.1. Incarcarea initiala a castilor
15.2.2. Instalare Software
15.2.3. Umezirea (hidratarea) senzorilor
15.2.4. Asamblarea Senzorului
15.2.5. Sincronizarea neuro-castii
15.2.6. Pozitionarea Castii
15.3. EMOTIV SDK
15.3.1. Componentele Hardware
15.3.2. Incarcarea bateriei neuro-castii
15.3.3. Instalarea SDK Emotiv
BIBLIOGRAFIE
