In contextul nefericit al mediatizarii unor diverse cazuri de malpraxis medical, raspunderea personalului medical trebuie inteleasa in mod corect din perspectiva judiciara atat de catre medici, dar si de catre pacientii implicati. Nu orice conduita a personalului medical poate atrage raspunderea juridica, ci indeplinirea in fapt si in drept a anumitor conditii prevazute atat de Codul civil, cat si de Legea nr. 95/2006 in mod cumulativ.

Culegerea de fata reprezinta prima sinteza de jurisprudenta relevanta in aceasta materie, cu referire la chestiuni ce tin de natura obligatiilor personalului medical, consecintele actului medical efectuat cu incalcarea obligatiilor profesionale din perspectiva raspunderii civile delictuale, dar si a legilor speciale: obligatia de diligenta in tratamentul aplicat, obligatia de rezultat in anumite tratamente (stomatologice), obligatia de diagnosticare corecta, obligatia de preventie, de monitorizare, de supraveghere medicala. De asemenea, sunt abordate si aspecte privind desfasurarea procedurii judiciare in procesele cu acest obiect, cum ar fi: instanta competenta, calitatea de comitent a unitatilor spitalicesti si a cabinetelor medicale private, plata taxelor de timbru.

Lucrarea poate fi o referinta utila pentru cetatenii neobisnuiti cu termenii juridici si medicali, dar si pentru personalul medical. De asemenea, poate constitui un instrument de lucru necesar avocatilor care isi asuma sustinerea actiunilor in raspundere medicala ori in apararea personalului medical, precum si magistratilor aflati in situatia de a pronunta solutii in cauzele de acest fel supuse judecatii.

Capitolul I. Liberul acces la justitie si procedura administrativa de stabilire a cazurilor de malpraxis prevazuta de Legea nr. 95/2006. Competenta 

1. Actiune in despagubiri intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. Neparcurgerea procedurii administrative in fata Comisiei de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis. Instanta competenta material 

2. Cauze privind raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice. Procedura administrativa prealabila. Caracter facultativ. Instanta competenta 

3. Procedura prealabila de stabilire a cazurilor de malpraxis. Lipsa caracterului obligatoriu. Ecografie abdominala. Diagnostic eronat. Neglijenta medicala fie in folosirea echipamentelor medicale, fie in interpretarea analizelor medicale. Raspunderea comitentului (unitatii sanitare) pentru fapta prepusului (medicului). Daune materiale si morale 

4. Liberul acces la justitie si rolul Comisiei de malpraxis. Chirurgie oftalmologica. Nedovedirea raportului de cauzalitate intre interventia chirurgicala si rezultatul negativ, ca urmare a unor interventii chirurgicale ale altor medici. Stabilirea vinovatiei. Propunerea probelor. Utilitatea expertizei medicale 

5. Competenta instantei de a verifica solutia Comisiei de malpraxis sub toate aspectele, prin verificarea pe fond a actului de malpraxis. Inexistenta unei legaturi de cauzalitate intre pretinsul act de malpraxis si afectiunile dezvoltate ulterior. Inceputul prescriptiei actului de malpraxis 

6. Natura juridica a deciziei Comisiei de malpraxis. Consecinte asupra determinarii instantei competente material. Inaplicabilitatea Legii nr. 554/2004 

Capitolul al II-lea. Conditiile generale ale angajarii raspunderii civile delictuale 

Sectiunea 1. Existenta unei fapte ilicite 

7. Raspundere medicala. Conditii speciale. Indeplinirea conditiilor raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie. Realizarea unor implanturi dentare – obligatie de rezultat. Operatie stomatologica incorecta (implanturi gresit alese si inserate). Inexistenta unui raport de prepusenie 

8. Indeplinirea conditiilor raspunderii civile delictuale. Tratament stomatologic necorespunzator. Lipsa consimtamantului informat al pacientului. Culpa medicului sub forma neglijentei sau a imprudentei 

9. Deficiente in prestarea actului medical. Tratament stomatologic. Culpa medicului. Lipsa consimtamantului informat al pacientului. Raspundere disciplinara. Inexistenta unui raport de prepusenie 

10. Raspunderea asistentei medicale pentru aplicarea unui tratament, fara a avea un diagnostic stabilit in prealabil de medic. Fizioterapie – tratament galvano-terapeutic. Fapta victimei insesi. Raspunderea medicului ca efect al inactiunii. Stabilirea cuantumului daunelor morale. Existenta unui raport de prepusenie 

11. Obligatia de mijloace a medicului de a aplica remediile medicale cele mai indicate in vederea insanatosirii pacientului, dar si de a avea conduita necesara in vederea asigurarii unei preventii eficiente. Tratament oftalmologic. Inactiune neculpabila. Lipsa raportului de cauzalitate. Taxe de timbru 

12. Eroare de conceptie si de executie a tratamentului stomatologic. Prejudiciu fizic si psihic. Raspunderea comitentului (unitatea spitaliceasca privata) pentru fapta prepusului (medicului). Cauze care inlatura raspunderea civila pentru malpraxis 

13. Obligatia de informare a pacientului. Informarea gravidei asupra tuturor analizelor ce pot depista eventuale anomalii ale starii de sanatate a fatului si asupra riscului pe care il presupun aceste analize. Uzanta profesionala 

Sectiunea a 2-a. Existenta unui prejudiciu 

14. Prejudiciu succesiv. Copil nascut cu malformatie, nedepistata de medic la examenul ecografic. Lipsa competentei medicului examinator. Dreptul la informare si optiune al pacientului. Calitate procesuala activa. Inceputul prescriptiei dreptului la actiune in repararea pagubei. Stabilirea daunelor morale. Raspunderea asiguratorului 

Sectiunea a 3-a. Existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu 

15. Tratament stomatologic intrerupt. Nedovedirea legaturii de cauzalitate intre tratament si interventiile chirurgicale ulterioare. Lipsa avizului Comisiei de avizare si control cu privire la raportul de expertiza medico-legala efectuat in cauza. Imposibilitatea efectuarii unei noi expertize 

16. Chirurgie laringiana. Nedovedirea legaturii de cauzalitate intre operatia efectuata si patologia post-chirurgicala, a carei simptomatologie poate fi oricand exacerbata de alti factori 

17. Diagnostic si tratament ORL. Examen paraclinic incomplet. Lipsa legaturii de cauzalitate intre surditatea brusc instalata si tratamentul efectuat. Culpa victimei 

18. Patologie ORL. Interventie chirurgicala corespunzatoare diagnosticului stabilit. Manifestari ulterioare fara legatura cauzala cu interventia operatorie. Acordul scris al pacientului 

Sectiunea a 4-a. Vinovatia 

19. Raspunderea medicala – raspundere civila delictuala. Conditii. Culpa profesionala. Raspunderea medicului de garda si a medicului curant neonatolog pentru lipsa de supraveghere directa si permanenta. Criterii de evaluare a daunelor morale. Raspunderea comitentului pentru fapta prepusului 

20. Omisiunea extragerii unui corp strain din corpul pacientei. Neglijenta medicului chirurg in verificarea integritatii campurilor operatorii. Raspunderea solidara a medicilor. Obligatia de despagubire a asiguratorului. Existenta raportului de prepusenie 

21. Greseala si eroarea medicala. Distinctii. Diagnostic stabilit in conditiile dotarii insuficiente cu echipament de diagnostic si tratament a cabinetului medical. Standardul de apreciere a raspunderii medicului. Lipsa raportului de cauzalitate. Nerespectarea de catre pacient a prescriptiei sau recomandarii medicale. Incetarea responsabilitatii medicale 

Sectiunea a 5-a. Imprejurari care inlatura vinovatia. Fapta victimei insesi 

22. Tratament stomatologic. Fapta licita a medicului. Afectiuni survenite ulterior tratamentului, cauzate de particularitatile morfo-anatomice ale pacientului 

23. Chiuretaj. Lipsa vinovatiei medicului in producerea unor complicatii ulterioare. Fapta victimei insesi - nerespectarea interdictiilor impuse de medic 

24. Mamoplastie. Fapta victimei insesi – asimetrie mamara datorata nerespectarii de catre pacient a recomandarilor medicale 

Sectiunea a 6-a. Proba elementelor raspunderii civile 

25. Tratament stomatologic. Mijloace de proba in dovedirea malpraxisului. Adrese de trimitere pentru investigatii si expertize emise de Comisia de disciplina a Colegiului Medicilor Dentisti 

26. Tratament artroza. Terapie recomandata si efectuata fara a se obtine efectele medicale promise. Sarcina probei. Lipsa raspunsurilor partii la interogatoriu 

27. Diagnostic gresit. Rolul aparaturii medicale in stabilirea diagnosticului. Raportul dintre expertize si simple investigatii medicale realizate in procesul diagnosticarii. Sarcina probei 

28. Ajutor public judiciar acordat pentru efectuarea expertizei. Renuntare la efectuarea expertizei in cadrul procedurii administrative. Consecinte 

Capitolul al III-lea. Raspunderea disciplinara 

29. Sesizare adresata Comisiei de malpraxis. Neindicarea autorului actului de malpraxis. Lipsa dovezii calitatii de succesor al defunctului. Consecinte 

30. Erori medicale. Sanctiune disciplinara. Obligatie de a face. Refuzul medicului stomatolog de a inmana pacientei actele de constatare intocmite cu ocazia interventiilor efectuate, in vederea prezentarii la un alt medic stomatolog 

31. Obligatia de supraveghere a pacientei gravide aflate in travaliu. Grava neglijenta in infaptuirea actului medical a asistentei medicale. Abatere disciplinara grava. Criterii de aplicare a sanctiunii disciplinare 

32. Abatere administrativa. Interventie chirurgicala. Fracturarea lamei de bisturiu, neimputabila medicului. Limitarea terapeutica a obligatiei de informare 

33. Obiectul sesizarii Comisiei de malpraxis. Obligatie de a face – obligatia medicului de familie de informare a parintilor asupra starii de sanatate a copiilor minori 

34. Contestatie impotriva deciziei Comisiei de malpraxis. Obligativitatea realizarii unui raport de expertiza asupra cazului de malpraxis reclamat, in cadrul procedurii in fata Comisiei de malpraxis. Intreruperea cursului prescriptiei faptelor de malpraxis prin sesizarea Comisiei 

Capitolul al IV-lea. Raspunderea penala 

35. Ucidere din culpa. Latura obiectiva. Latura subiectiva. Culpa omisiva a medicului care nu a dispus administrarea unei perfuzii ocitocice si, in lipsa unui efect al acesteia, efectuarea operatiei de cezariana in maximum 12 ore. Daune morale. Raspunderea comitentului pentru fapta prepusului 

36. Vatamare corporala din culpa. Apreciere gresita, din culpa, de catre medicul curant al partii vatamate, a modalitatii de nastere pe cale naturala. Manevre de extragere a fatului care au condus la handicap neurologic sever al copilului 

37. Ucidere din culpa. Neacordarea de ingrijiri medicale corespunzatoare de catre medicul ginecolog curant. Consecinta decesului pacientei. Raspunderea asiguratorului de raspundere civila profesionala 

38. Abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. Neglijenta in serviciu. Tratament psihiatric. Internare nevoluntara. Temeiul legal al internarii. Lipsa culpei medicale 

Capitolul al V-lea. Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului 

39. Cauza Csoma c. Romaniei. Dreptul la informare. Omisiunea obtinerii consimtamantului scris si a efectuarii testelor medicale prealabile. Inexistenta unui remediu efectiv 

Index