In contextul schimbarilor legislative majore pe care dreptul pozitiv al tarii noastre le sufera in decursul acestui deceniu, raspunderea civila isi dovedeste, in masura in care mai era nevoie, pe de o parte, perenitatea, fiindca solutiile adoptate de catre redactorii Codului civil in ceea ce o priveste se inscriu, in mare parte, in linia trasata deja de Codul civil de la 1864, dar si, pe de alta parte, supletea, reliefata in extraordinara capacitate de adaptare a acestei institutii juridice la transformarile profunde pe care progresul, stiinta le imprima societatii contemporane intr-un ritm din ce in ce mai alert.

In studiul prezent ne-am aplecat asupra constantelor raspunderii civile, acelor elemente care caracterizeaza intreaga aceasta institutie juridica, reprezentand trasaturile definitorii ale acesteia, alcatuind regimul sau juridic general: notiunea, principiile, functiile, conditiile generale ale raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a persoanei fizice si a persoanei juridice.

Desigur, in aceasta perioada inca framantata, pe de o parte, de criticile si, pe de alta parte, de elogiile aduse actualului Cod civil, niciuna dintre opiniile exprimate in volumul de fata nu are pretentia unei solutii apodictice; de altfel, cei aproape 150 de ani de aplicare a Codului civil Alexandru Ioan Cuza au dovedit cu prisosinta ca, la problemele ridicate de raspunderea civila, asemenea raspunsuri sunt chiar de evitat.

Plasand deci sub semnul interogatiei intregul demers stiintific prezent, nadajduim totusi ca acesta va constitui un instrument de lucru util atat teoreticienilor, cat si practicienilor in domeniu, in dezbaterile privind institutia juridica a raspunderii civile, precum si in solutionarea diverselor probleme pe care le ridica aplicarea acesteia.