In contextul economic actual, Romania are nevoie atat de politici fiscale dar si de prevederi legale, cu bun simt redactate si eventual interpretate. Educatia juridica fundamentala existenta in materia dreptului civil, bazata in special pe istoria civilista a mediului juridic de la noi, trebuie extinsa si asupra domeniilor noi, cum este dreptul fiscal, spre exemplu. Dincolo de educatia civica cu privire la acest domeniu, Romania are nevoie de o educatie juridica relativa la gestionarea taxelor si impozitelor. Exista prea multa subiectivitate intr-un mediu care ar trebui sa fie riguros si obiectiv, iar aceasta stare vine inclusiv din atitudinea stiintifica fata de acest domeniu.

Prezentul demers se doreste a fi unul care sa nu rezolve punctual problemele juridice din dosarele gestionate de avocati, dar care sa ofere instrumentele juridice necesare solutionarii acestor probleme. Prin aceasta analiza, urmarim sa atingem probleme la fel de fundamentale pentru dreptul fiscal, probleme care in decursul timpului nu au fost contemplate. Dificultatea definirii raportului juridic fiscal de catre Codul de procedura fiscala vine si dintr-o lipsa acuta de preocupare primara in aceasta materie. Comparand gradul de sofisticare juridica al jurisprudentei din materia civila cu cel din materia fiscala, vom vedea ca acesta din urma are multe locuri de recuperat pentru a atinge acel grad natural de suficienta.

Doar preocuparea, chiar si numai primara si fundamentala, poate impaca instinctul de proprietate al contribuabilului care il imbie sa tina cat mai mult pentru el cu obligatia civica si democratica de a contribui la coexistenta sociala prin taxe si impozite. In general, contribuabilul refuza aceasta coroborare si pentru ca gradul de preocupare fata de taxe este mai mic in raport cu cel fata de proprietate, or sub acest aspect lucrurile trebuie sa se schimbe, apreciem noi.