Lucrarea Acordul de recunoastere a vinovatiei prezinta o abordare de interes pentru etapa tranzitorie actuala a dreptului procesual penal romanesc, avand in vedere caracterul de noutate absoluta pentru peisajul legislativ autohton a institutiei acordului de recunoastere a vinovatiei. Autorii incearca sa surprinda in cuprinsul cartii principalele aspecte ale reglementarii procesual penale, reunind si sintetizand aspecte doctrinare si, mai ales, jurisprudentiale, cu referire la totalitatea deciziilor relevante pronuntate in recurs in interesul legii, decizii privind constitutionalitatea textelor de lege, dar si decizii de speta ale instantelor nationale. De asemenea, considerandu-l de un interes practic major, lucrarea cerceteaza si procesul de negociere propriu-zisa, evaluand imprejurarile de fapt si de drept pe care orice practician al dreptului trebuie sa le aiba in vedere in aceasta faza a derularii procedurii acordului de recunoastere a vinovatiei.
Cartea debuteaza cu scurte consideratii introductive si precizari terminologice examinand elementele de justitie negociata ale procedurii in discutie, urmate de o prezentare analitica cu trimiteri la cazuri practice a dispozitiilor legale care reglementeaza tematica abordata. Capitolul V isi propune o cercetare a principalelor asemanari si deosebiri dintre institutia acordului de recunoastere a vinovatiei si o alta procedura simplificata – recunoasterea vinovatiei conform art. 379 si urm. C. pr. pen., in scopul evaluarii oportunitatii aplicabilitatii fiecarei dintre cele doua proceduri. Capitolul VI cuprinde o ampla si organizata prezentare a unor aspecte de drept comparat evidentiind modalitatea de reglementare a procedurii abreviate a acordului de recunoastere a vinovatiei in sistemul de drept common law, dar si in alte sisteme de drept civil traditional, toate prin comparatie cu dispozitiile legale din dreptul procesual penal romanesc.
Partea a doua a lucrarii este dedicata cercetarii teoretice si practice ale jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si ale instantelor nationale cu prezentarea institutiei din prisma drepturilor omului reglementate de Conventia europeana a drepturilor omului, dar si pe plan national, din prisma interferarii acordului de recunoastere a vinovatiei cu alte dispozitii de drept penal material si procesual intern.
Noutatea absoluta a acestei proceduri abreviate, inspirata din alte sisteme de drept contemporane, a generat atat in practica judiciara, dar si in literatura de specialitate controverse si neclaritati, lucrarea de fata propunandu-si sa devina un sprijin de nadejde atat pentru teoreticieni ai dreptului penal, dar mai ales pentru practicienii care se confrunta permanent in activitatea lor cu necesitatea de a stapani complet, corect si actual dispozitiile legale spre a da eficienta corespunzatoare acordului de recunoastere a vinovatiei.
