Cartea are caracter didactico-stiintific si este destinata farmacistilor, studentilor la farmacie si celor care doresc sa isi reactualizeze cunostintele in domeniu. Lucrarea este una pertinenta, axata pe aducerea in prim-plan a analizelor de interes farmaceutic, si mai mult decat atat, pe justificarea importantei fiecarui analit studiat in parte in acest domeniu. Ceea ce este important de subliniat este ca analizele de importanta majora, cele mai relevante si frecvent utilizate in practica farmaceutica de laborator sunt descrise in detaliu cu explicatii suplimentare pentru fiecare etapa in parte a analizei. Cartea fiind destinata in primul rand farmacistilor, autoarea a prezentat, pentru aproape fiecare analiza chimica abordata in parte, prevederile celor trei farmacopei internationale in vigoare: Farmacopeea Europeana, Farmacopeea Statelor Unite si Farmacopeea Japoneza, considerand ca este foarte importanta familiarizarea, inca din primii ani, a viitorului farmacist, cu notiunea de farmacopee si prevederile acestor ghiduri cu care farmacistii opereaza in mod curent.
Mai mult decat atat, deoarece farmacopeile si procedurile de lucru intalnite in practica de laborator farmaceutic nu indica intotdeauna principiile metodelor si nici nu justifica parametrii utilizati in fiecare etapa de lucru si avand in vedere faptul ca este de datoria analistului sa cunoasca, respectiv sa deduca aceste principii in functie de modul de lucru indicat, autoarea, perfectionista in analiza de laborator, a structurat aceasta carte in asa fel incat sa formeze astfel de rationamente si sa usureze considerabil aplicarea in practica a analizei chimice.
Acesta carte reprezinta un real sprijin atat pentru studentii Facultatii de Farmacie, cat si pentru farmacistii care doresc sa isi reactualizeze cunostintele in practica de laborator si sa se prefectioneze in acest domeniu.
Cartea este deosebit de utila pentru examenul de Licenta si concursul de Rezidentiat in Farmacie.
I. INTRODUCERE IN ANALIZA CHIMICA CANTITATIVA
I.1. Metodele clasice de analiza (neinstrumentale)
I.2. Metodele instrumentale de analiza
II. EVALUAREA REZULTATELOR ANALIZEI CHIMICE
II.1. Exactitatea
II.2. Precizia
II.3. Clasificarea erorilor
II.3.1. Clasificarea erorilor sistematice in functie de cauza
II.3.1. A. Erori ale metodelor
II.3.1.B. Erori ale instrumentelor
II.3.1.C. Erori operationale si personale
II.3.2. Clasificarea erorilor sistematice in functie de cum sunt influentate sau nu de marimea probei
II.3.2.A. Erorile constante
II.3.2.B. Erorile proportionale
II.4. Toleranta volumetrica
III. TITRIMETRIA
III.1. Generalitati
III.1.1. Definitia titrimetriei
III.1.2. Terminologie
III.1.3. Tipuri de titrimetrie
III.1.4. Conditii pentru ca o reactie chimica sa fie utilizata in dozarile titrimetrice
III.1.5. Solutiile standard
III.2. Protometria
III.2.1. Protometria in mediu apos
III.2.1.1. Solutii standard de acizi. Solutia standard de HCl 0.1 M
III.2.1.2. Solutii standard de baze. Solutia standard de NaOH 0.1 M
III.2.1.3. Dozarea speciilor chimice cu caracter acid
III.2.1.4. Dozarea speciilor chimice cu caracter bazic
III.2.2. Protometria in mediu anhidru
III.2.2.1. Avantajele si dezavantajele utilizarii apei ca mediu de titrare
III.2.2.2. Avantajele si dezavantajele utilizarii solventilor neaposi ca mediu de titrare
III.2.2.3. Alegerea solventului in protometria in mediu neapos
III.2.2.4. Exemple de solventi utilizati in protometria in mediu neapos
III.2.2.5. Reguli generale in alegerea conditiilor de dozare a analitilor in mediu neapos
III.2.2.6. Solutii standard in protometria in solventi neaposi
III.2.2.7. Solutii standard de acizi in protometria in solventi neaposi
III.2.2.8. Dozarea in mediu neapos a speciilor chimice cu caracter slab bazic
III.2.2.9. Solutii standard de baze in protometria in solventi neaposi
III.2.2.10. Dozarea in mediu neapos a speciilor chimice cu caracter slab acid
III.2.2.11. Alte aplicatii ale dozarii in mediu anhidru. Determinarea continutului de apa prin metoda Karl Fischer
III.3. Titrimetria bazata pe echilibre de precipitare
III.3.1. Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca o reactie pentru a fi utilizata titrimetria bazata pe echilibre de precipitare
III.3.2. Aplicatii ale titrimetriei bazate pe echilibre de precipitare in domeniul farmaceutic
III.3.3. Argentometria
III.3.3.1. Solutia standard de AgNO3 0.1 M
III.3.3.2. Dozarea halogenurilor prin metoda argentometrica
III.3.4. Aplicatii in toxicologie a titrimetriei pe baza de echilibre de precipitare
III.4. Complexometria
III.4.1. Generalitati
III.4.2. Solutia standard de EDTANa2 0.1 M
III.4.3. Dozarea speciilor chimice prin metode complexonometrice
III.4.3.1. Ionul de magneziu
III.4.3.2. Dozarea ionului de magneziu din stearatul de magneziu
III.4.3.3. Ionul de cupru
III.4.3.4. Ionul de bismut
III.4.3.5. Ionul fosfat
III.4.3.6. Determinarea duritatii apei
III.5. Redoxometria
III.5.1. Generalitati
III.5.2. Permanganatometria
III.5.2.1. Solutia standard de KMnO4 0.02 M
III.5.2.2. Dozarea speciilor chimice prin metoda permanganatometrica
III.5.3. Iodometria
III.5.3.1. Generalitati
III.5.3.2. Solutia standard de iod 0.05 M
III.5.3.3. Solutia standard de tiosulfat de sodiu 0.1 M
III.5.3.4. Dozarea iodometrica prin diferenta a speciilor chimice
III.5.3.5. Dozarea iodometrica prin substitutie a speciilor chimice
III.5.4. Dicromatometria
III.5.4.1. Generalitati
III.5.4.2. Solutia standard de K2Cr2O7 0.0167 M
III.5.4.3. Dozarea speciilor chimice prin metoda dicromatometrica
IV. GRAVIMETRIA
IV.1. Generalitati
IV.2. Conditii pentru ca o reactie sa fie folosita in analiza gravimetrica
IV.3. Dozarea speciilor chimice prin metode gravimetrice
IV.3.1. Carbonatul bazic de bismut
IV.3.2. Ionul de aluminiu
IV.3.3. Ionul sulfat
IV.3.4. Carboplatin
IV.3.5. Oxaliplatin
IV.3.6. Dioxidul de siliciu coloidal anhidru (Aerosil)
IV.4. Alte analize gravimetrice
IV.4.1. Pierderea prin uscare
IV.4.2. Reziduul sulfatat
V. NORME DE PROTECTIE A MUNCII, PREVENIRE A ACCIDENTELOR SI MASURI DE PRIM AJUTOR IN LABORATORUL DE CHIMIE ANALITICA
VI. ANEXE
VII. BIBLIOGRAFIE
