Tema lucrarii abordeaza o institutie relativ recent introdusa in materie penala, confiscarea extinsa, institutie ce nu este inca acomodata perfect in atmosfera represiunii. Europa se schimba. Confruntata cu evidenta unei strategii ineficiente in domeniul combaterii criminalitatii organizate transfrontaliere, Europa face un pas inainte. Ultima expresie a acestei noi politici penale este introducerea unor prerogative extinse de confiscare la dispozitia autoritatilor judiciare. Actualmente, acestea au mijloacele de a depista, ingheta, gestiona si neutraliza produsele provenite din savarsirea de infractiuni si in special banii, ce reprezinta combustibilul ce alimenteaza cartelurile criminale.
Confiscarea extinsa: intre de ce si cat de mult? este prima lucrare publicata in Romania care analizeaza exclusiv problema confiscarii extinse.
Din cuprins:
• Infractiunile generatoare de profit
• Imbogatirea ilicita
• Inversarea sau reducerea sarcinii probei
• Confiscarea in absenta unei condamnari
• Preliminarii
• Principiul minimei interventii
• Prezumtia de liceitate a dobandirii averii
• Prezumtia de nevinovatie
• Principiul claritatii
• Principiul neretroactivitatii
• Principiul ne bis in idem
• Regimul juridic general al confiscarii
• Regimul juridic special al confiscarii extinse.
Puncte forte:
• probleme pe care le ridica aplicarea confiscarii extinse
• abordare interdisciplinara
• ample referinte bibliografice
• receptare in dreptul penal roman a mesajului original european
• prezentarea prerogativelor extinse de confiscare.
Cuvintele autorului despre lucrare:
Prezentul studiu reprezinta o contributie la intelegerea modului de receptare in dreptul penal roman a mesajului original european. Pe de o parte, nu trebuie uitat faptul ca, fara a afisa un conservatorism rigid, dreptul penal national dispunea de instrumentul traditional al confiscarii speciale, peste care se suprapune confiscarea extinsa, imprejurare ce determina intrebarea de ce avem nevoie de acest nou instrument de confiscare si nu s-a stimulat aplicarea unei institutii ce exista deja. Pe de alta parte, din perspectiva interogatiei: ce se pierde atunci cand aparent se castiga ceva? ar trebui spus ca eficientizarea noii institutii va depinde in mare masura de o schimbare de paradigma cu privire la statutul judecatorului din Romania, legea conferind acestuia un drept de apreciere considerabil extins.
Despre autor
Flaviu Ciopec este avocat in Baroul Timis si lector universitar in cadrul Facultatii de Drept din Universitatea de Vest din Timisoara.