Volumul de fata este o introspectie a dreptului Conventiei europene a drepturilor omului din perspectiva relevantei pentru dreptul civil a acestui tratat international atipic, care a ajuns sa amprenteze in mod covarsitor dreptul material si cel procesual.
Cautand sa deceleze particularitatile dreptului interpretat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, autoarea urmareste si repercutarea acestora asupra dreptului nostru civil, identificand autoritatile chemate sa asigure transpunerea exigentelor blocului de conventionalitate.
Lucrarea este compartimentata in trei parti, in care sunt analizate aplicarea verticala si orizontala a Conventiei si, respectiv, dinamica compatibilizarii dreptului civil intern cu aceasta. Bine documentata si riguros scrisa, cu un discurs elaborat, o abordare de o asemenea complexitate trebuie considerata un punct de reper pentru materia dreptului civil din perspectiva conventionala, mai ales ca o lucrare atat de ampla dedicata integral acestui subiect de actualitate lipseste in prezent din peisajul cercetarii juridice romanesti.
Imbinand analiza teoretica cu aspectele practice, derivate dintr-o evaluare selectiva a practicii relevante a instantei europene si a celor romanesti, lucrarea poate fi utila atat doctrinarilor, doctoranzilor, studentilor, cat si practicienilor sau celor interesati de mecanismul de implementare al principiului loialitatii conventionale.
***
Revendicandu-si un loc privilegiat in cadrul dreptului intern si international, drepturile fundamentale ale omului, in sensul de drept obiectiv reunind normele privind protectia drepturilor omului, au devenit „referinta obligatorie a oricarui discurs modern”.
Consacrate, de regula, de izvoare formale cu forta juridica maxima, drepturile fundamentale amprenteaza in mod covarsitor institutiile juridice, moravurile si, in general, atitudinea autoritatilor etatice, dar si a indivizilor, schimband, oarecum, logica juridica a interpretarii si implementarii normelor juridice.
Edictate sub imperiul dezideratului protejarii fiintei umane de opresiunea etatica, drepturile fundamentale au fost gandite ca o reactie la astfel de abuzuri, asa incat acestea priveau in exclusivitate dreptul public. In timp insa, realitatea imediata a reclamat extinderea sferei de incidenta a Conventiei si asupra dreptului privat. Extinderea campului de aplicare a Conventiei a condus, astfel cum s-a aratat in doctrina, la o intalnire neasteptata intre drepturile omului si dreptul privat, privatizarea drepturilor omului avand drept corolar „europenizarea” sau „umanizarea” dreptului privat.
Odata deschisa cutia Pandorei, dreptul civil a intrat in preocuparile judecatorului european, marcand o etapa noua, decisiva, departe de a fi, insa, revoluta. Imperativul conventional al protejarii unor drepturi efective si concrete printr-o abordare evolutiva lasa deschisa posibilitatea largirii pe cale de interpretare a vocatiei de cuprindere a textului conventional, nefiind exclusa nici posibilitatea aditionarii de drepturi noi prin suplimentarea protocoalelor existente.
O analiza a dreptului civil din perspectiva asimilarii drepturilor fundamentale este, credem, reclamata de imprejurarea importantei dobandite de drepturile fundamentale, de tendinta acestora de a functiona drept filtru pentru institutiile de drept civil, de etalon pentru orice abordare in care sunt antamate drepturile garantate de Conventie, dar si de imprejurarea ca un atare demers vizand dreptul civil in ansamblul sau nu a mai fost intreprins in dreptul nostru, cercetarile anterioare abordand secvential o atare problematica. Recenta intrare in vigoare a noului Cod civil este in contextul demersului nostru o provocare, prilejuind si abordarea acestui monument legislativ din perspectiva valorificarii standardelor conventionale.
Partea I. Aplicarea verticala a Conventiei – resort al apartenentei la dreptul international public
Capitolul I. Originalitatea sistemului european de protectie a drepturilor omului
Sectiunea 1. Imperialismul drepturilor omului si „inflatia normativa” in dreptul international
§1. Potentarea relevantei dreptului international pentru ordinea juridica interna
§2. Transgresiunea drepturilor omului de la ideologie la drept obiectiv
§3. Semantica drepturilor omului
§4. Instrumente de protectie a drepturilor omului cu vocatie universala
Sectiunea a 2-a. Principiile aplicarii Conventiei din perspectiva apartenentei sale la dreptul international public
§1. Principiul subsidiaritatii
§2. Principiul efectului direct
Sectiunea a 3-a. Marca unicitatii sistemului european de protectie a drepturilor omului
§1. Efectivitatea sistemului de protectie conventional
§2. Abilitarea persoanelor fizice la accesarea jurisdictiei conventionale
§3. Alte „parghii” conventionale raspunzatoare de asigurarea efectivitatii drepturilor garantate
Sectiunea a 4-a. Valentele constitutionale ale Conventiei europene
§1. Conventia – expresie a unei autentice ordini constitutionale
§2. „Preeminenta dreptului” – piatra unghiulara a abordarii drepturilor fundamentale in sistemul conventional
Capitolul II. Relevanta drepturilor fundamentale pentru dreptul civil
Sectiunea 1. Relatia dintre dreptul national si cel conventional
§1. Observatii preliminare
§2. Abordarea clasica a raportului dintre ordinea juridica interna si cea internationala
Sectiunea a 2-a. Influentarea progresiva a dreptului civil de catre drepturile fundamentale
Capitolul III. Catalizarea protectiei interne a drepturilor fundamentale din perspectiva intrarii in vigoare a Protocolului nr. 15
Sectiunea 1. Paradigma doctrinei subsidiaritatii
§1. Premisele activarii mecanismului subsidiaritatii
§2. „Autolimitarea judiciara” a Curtii, expresie a „autoconservarii”?
Sectiunea a 2-a. Relevanta marjei de apreciere pentru protectia drepturilor civile
§1. Domeniul rezervat libertatii de actiune a statelor
§2. Relevanta interpretarii consensuale in evaluarea marjei de apreciere a statelor
§3. Aplicarea principiului subsidiaritatii in domeniul dreptului civil
Concluziile Partii I
Partea a II-a. Prelungirea orizontala a obligatiilor atasate drepturilor civile conventionale
Titlul I. Incidenta orizontala a dreptului la respectarea bunurilor
Capitolul I. „Fragilizarea” dreptului de proprietate din perspectiva solidarismului social
Sectiunea 1. „Etiologia” aplicarii orizontale a Conventiei
Sectiunea a 2-a. Intinderea aplicarii orizontale a Conventiei
§1. „Conotatia” si limitele efectului orizontal
§2. Beneficiile accesarii Conventiei de catre particulari in fata instantelor nationale
Sectiunea a 3-a. Aplicarea orizontala a dreptului la respectarea bunurilor
§1. Vocatia de aplicare orizontala a art. 1 din primul Protocol aditional
§2. Restrictiile dreptului de proprietate in beneficiul dreptului la locuinta
§3. Justificarea Curtii pentru „confirmarea” imixtiunii legiuitorului in dreptul de proprietate
§4. Schimbarea de perspectiva a Curtii: „desacralizarea” proprietatii
§5. Privire critica asupra pozitiei exprimate de Curte
§6. Jurisprudenta ulterioara a Curtii, expresie a consecventei
§7. Circumspectia Curtii in privinta libertatii contractuale
Capitolul II. Conventia europeana a drepturilor omului si libertatea contractuala
Sectiunea 1. Libertatea contractuala in abordarea instantei de la Strasbourg
§1. Contextul invocarii libertatii contractuale
§2. Emergenta drepturilor fundamentale in contractele civile
§3. „Permeabilitatea sociala” a Conventiei europene si semnificatia actuala a libertatii contractuale
Sectiunea a 2-a. Relevanta statuarilor Curtii cu privire la libertatea contractuala in general
§1. Sincronizarea abordarii limitate a Curtii cu declinul autonomiei de vointa
§2. Perspectiva Curtii constitutionale a Romaniei asupra libertatii contractuale
Titlul II. Vocatia de aplicare interindividuala a art. 8 din Conventie
Capitolul I. Obligatiile pozitive ale statelor din perspectiva incidentei orizontale a dreptului la viata privata si de familie
Sectiunea 1. Explicitarea „vietii private si de familie” – etalon al interpretarii dinamice
§1. Generalitati
§2. Contributia judecatorului european in stabilirea coordonatelor vietii private si de familie
§3. Exigentele „literale” continute de art. 8 din Conventie
§4. Obligatiile statului corelative dreptului la respectarea vietii private si de familie
§5. Proiectia art. 8 in dinamica interpretarii habituale a judecatorului european
Sectiunea a 2-a. Obligatii pozitive inerente protectiei dreptului la respectarea vietii private si de familie. Aspecte generale
§1. Precizari terminologice
§2. Utilitatea categoriei juridice a „obligatiilor pozitive” si difuziunea acestora in sfera raporturilor interindividuale
§3. Principii generale formulate de Curte in privinta aplicarii interindividuale a art. 8 din Conventie
Sectiunea a 3-a. Valori subsumate dreptului la viata privata personala si obligatiile pozitive complementare
§1. Generalitati
§2. Recunoasterea identitatii persoanei. Stabilirea legaturilor de familie
§3. Dreptul la identitate etnica
§4. Dreptul la identitate sexuala
§5. Dreptul la imagine
Sectiunea a 4-a. Drepturile personale legate de identificarea persoanei
Sectiunea a 5-a. Dreptul la viata privata sociala
Sectiunea a 6-a. Integritatea fizica si morala
Sectiunea a 7-a. Drepturile derivand din intemeierea si fiintarea familiei. Obligatiile pozitive ale statului corelative dreptului la respectarea vietii de familie
§1. Semnificatia familiei din perspectiva jurisprudentei C.E.D.O.
§2. Drepturi interesand viata de familie si continutul acestora. Enumerare
§3. Pierderea legaturilor de familie din dorinta expresa a unuia dintre membrii familiei
§4. Simbioza dreptului conventional cu alte norme internationale in materia rapirii de copii
§5. Asumarea de catre statul roman a exigentelor internationale privitoare la protectia minorilor
§6. Dreptul la succesiune
Capitolul II. Mentinerea unitatii si coeziunii familiale – deziderat al dreptului conventional – si provocarile societatii contemporane
§1. Consideratii introductive
§2. Provocarile contemporane la adresa familiei
§3. „Viata de familie in afara familiei”
§4. Dificultati actuale si de perspectiva in simbioza traditieinovatie
Concluziile Partii a II-a
Partea a III-a. Dinamica compatibilizarii dreptului civil roman cu exigentele Conventiei europene a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale
Capitolul I. Influenta Conventiei europene a drepturilor omului asupra izvoarelor dreptului civil roman
Sectiunea 1. Exigentele dreptului national din perspectiva apartenentei la ordinea juridica europeana
§1. Perpetuarea necesitatii controlului european
§2. Parametrii credibilitatii si eficientei dreptului C.E.D.O.
§3. Temeiul obligativitatii jurisprudentei C.E.D.O.
§4. Statul roman si „provocarile” Conventiei
Sectiunea a 2-a. Semnificatia nationala a „blocului de conventionalitate”
§1. Izvoarele formale ale dreptului civil roman
§2. Acceptarea „indirecta” a jurisprudentei
Capitolul II. Obligatiile etatice decurgand din comandamentul asigurarii conventionalitatii legii civile
Sectiunea 1. Paradigma asigurarii calitatii legii civile romane
Sectiunea a 2-a. Recodificarea dreptului civil roman si nevoia de europenizare
Sectiunea a 3-a. Aproprierea standardelor Conventiei in reglementarea de lege lata a drepturilor personalitatii
Capitolul III. „Permeabilitatea” judecatorului national la exigentele C.E.D.O.
§1. Implicarea instantei supreme in aplicarea dreptului C.E.D.O.
§2. Parghii ale instantei de contencios constitutional pentru implementarea Conventiei in dreptul national
§3. Abordarea „conventionala” a dreptului intern de catre judecatorul de drept comun
Capitolul IV. Alte autoritati responsabile de implementarea C.E.D.O. in dreptul civil roman
§1. Institutiile de invatamant superior juridic
§2. Institutul European din Romania
§3. Ministerul Afacerilor Externe
Anexa 1
§1. Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (extras) amendata de Protocoalele 11 si 14
§2. Protocolul aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale
§3. Protocolul nr. 12 la Conventia pentru apararea drepturilor si a libertatilor fundamentale
§4. Protocolul nr. 15 privind modificarea Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale
Anexa 2
Lista alfabetica a cauzelor citate
