Contencios vine de la latinescul „contendere”, care inseamna „lupta”. Asadar, intrebarea fireasca ce se pune este: pentru cine, respectiv cu cine „lupta” in contenciosul administrativ?
Daca ne gandim cum a aparut si cum este reglementata de Constitutia noastra institutia contenciosului subiectiv, ca o garantie impotriva abuzurilor administratiei, raspunsul e relativ simplu: pentru individ, particular, privat si impotriva puterii publice. Iar aceasta nu este fraza de deschidere rostita de un avocat pledant. Este opinia Curtii Constitutionale a Romaniei, in interpretarea legii fundamentale: „in sensul art. 73 alin. (3) lit. k) din Constitutie, prin contencios administrativ se intelege acea modalitate prin care, prin intermediul justitiei, cetatenii sunt aparati de eventualele abuzuri ale autoritatilor administratiei publice, adica ale primarilor, consiliilor locale, prefectilor, ministrilor si ale Guvernului insusi”.
Asadar, deasupra intrarii oricarei instante de contencios administrativ ar trebui sa stea scris:
„Aici, persoanele private sunt aparate de abuzurile autoritatilor publice.”
Pare astazi un sens originar pierdut si regasit arareori. Din solutiile jurisdictiilor noastre administrative adie o filozofie etatista. Suntem aici sa aparam Statul (neaparat cu majuscula). In subsidiar (desi asta sigur n-o vom recunoaste), si pentru ca Statul suntem (si) noi. Or sensul, scopul, prima ratio a justitiei administrative este acela de contra-pondere a administratiei si a puterii sale unilaterale, a regimului sau juridic exorbitant, si deci de a pune in centrul actului de justitie pe care il realizeaza Drepturile Fundamentale, al caror exercitiu deplin, efectiv, util trebuie sa-l salvgardeze.
Lucrarea Contenciosul administrativ roman s-a desavarsit prin credinta ca studentii care vor invata de pe ea si profesionistii dreptului care o vor consulta in cautarea de mijloace pentru apararea drepturilor fundamentale, vor crea o justitie mai dreapta, mai completa, mai umana.
Capitolul 1. Contenciosul administrativ roman
1.1. Contenciosul administrativ roman – institutie juridica de rang constitutional
1.2. Principiul legalitatii – notiune fundamentala pentru contenciosul administrativ roman
1.3. Caracterizarea generala a contenciosului administrativ roman
Capitolul 2. Formele contenciosului administrativ roman
2.1. Contenciosul subiectiv in anulare
2.2. Contenciosul subiectiv in obligatia de a face
2.3. Contenciosul subiectiv al contractelor administrative
2.4. Actiunea principala in despagubiri pentru repararea pagubei si inlaturarea consecintelor vatamatoare ale actului administrativ
2.5. Actiunea in contencios intemeiata pe vatamarea produsa prin ordonante sau dispozitii din ordonante ale Guvernului declarate neconstitutionale
2.6. Contenciosul obiectiv
Capitolul 3. Procedura solutionarii actiunii in contencios administrativ
3.1. Competenta materiala si teritoriala in contencios administrativ, dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 212/2018
3.2. Conditiile speciale de admisibilitate. Capacitatea procesuala
3.3. Participantii la actiunea in contencios administrativ. Reclamantul. Paratul. Participarea reprezentantului Ministerului Public. Alte persoane care pot lua parte la judecata
3.4. Obiectul actiunii in contencios administrativ. Regularizarea cererii. Taxe judiciare de timbru. Modificarea actiunii
3.5. Prevederi speciale in materia judecatii
3.6. Proceduri cvasi-penale – proceduri administrative ce sunt considerate „penale”, in sensul art. 6 parag. 1 din Conventie. Criteriile Engel. Consecinte asupra garantiilor procedurale incidente
3.7. Solutionarea actiunii. Controlul de legalitate. Cheltuieli de judecata
3.8. Caile de atac in contencios administrativ
3.9. Executarea hotararilor judecatoresti pronuntate in contencios administrativ
Capitolul 4. Aplicarea dreptului Uniunii Europene in cauzele de contencios administrativ roman
4.1. Aplicarea dreptului Uniunii Europene de catre judecatorul national
4.2. Contenciosul administrativ al Uniunii Europene
4.3. Delimitarea de jurisdictie intre contenciosul administrativ roman si contenciosul administrativ al Uniunii Europene
4.4. Orientari jurisprudentiale privind aplicarea dreptului Uniunii Europene in contenciosul administrativ roman
4.5. Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate particularilor prin incalcarea dreptului Uniunii Europene
Capitolul 5. Exceptia de nelegalitate
5.1. Conditii de admisibilitate ale exceptiei de nelegalitate
5.2. Solutionarea exceptiei de nelegalitate si efectele admiterii acesteia
