Numarul din luna noiembrie al Revistei Curierul Judiciar va propune o colectie de studii dedicate Codurilor administrative ale Romaniei: Codul administrativ si Codul de procedura administrativa.
Seria de articole din acest numar este semnata de autori consacrati doctrinei de drept administrativ, dupa cum urmeaza:
Articolul Codificarea administrativa – intre necesitate si calitatea reglementarii, semnat de prof.dr. Emil Balan. Autorul apreciaza ca demersurile interne de codificare administrativa se inscriu intr-un trend european unde se observa preocupari de codificare a reglementarilor juridice in diverse materii: comert, drept international privat, procedura administrativa. Concluzia analizei constituie un indemn la prudenta: „Oportunitatea deschisa de elaborarea proiectului Codului administrativ – care releva si o schimbare de optica a politicului fata de reglementarea administratiei publice – trebuie urmata de mobilizarea cercetatorilor acestui domeniu pentru a da unei astfel de opere de reglementare monumentalitatea cuvenita si a asigura solutii legislative coerente, care sa permita stabilitatea relatiilor juridice din sfera administratiei publice”.
Articolul Este nevoie de un Cod administrativ care sa contina totalitatea normelor de drept administrativ substantial sau doar de unificarea regulilor deja existente prin reglementari sectoriale? Necesitatea si avantajele analizei de drept comparat, semnat de prof.dr. Radu Carp. Autorul subliniaza ca procedura de codificare a procedurii administrative si chiar a normelor de drept administrativ in ansamblu reprezinta o problema indelung dezbatuta in Romania si in alte sisteme de drept. La intrebarea referitoare la necesitatea unui Cod de procedura administrativa raspunsul nu poate fi decat pozitiv, inclusiv prin raportare la dreptul comparat. Concluzia formulata este in sensul unei „codificari unitare in materia procedurilor administrative, astfel incat acestea sa nu difere de la o unitate administrativ-teritoriala la alta. Un Cod administrativ in absenta unui Cod de procedura administrativa ar insemna doar o invitatie la modificarea sa in functie de necesitatile practice care, in domeniul concret al administratiei publice, pot apare foarte frecvent si pot fi foarte usor influentate de viziunile politice diferite ale guvernantilor si alesilor locali”.
Articolul Tezele prealabile ale proiectului Codului administrativ. Proiectul Codului administrativ. Cateva reflectii, semnat de prof.dr. Dana Apostol Tofan propune o analiza succinta, prin identificarea principalelor repere ale viitorului Cod administrativ propuse prin tezele prealabile ale acestuia si dezvoltate in proiectul deja aflat in procedura de transparenta decizionala. Sunt evidentiate si epuizate, fara a reveni ulterior, materiile administrative supuse unei legiferari sistematizate sub aspectele lor esentiale, fiind vorba de un numar covarsitor de articole, ce presupune un continut extrem de amplu (principiile administratiei publice, administratia publica centrala, prefectul si serviciile publice deconcentrate, administratia publica locala, functionarii publici si personalul contractual din administratia publica, dreptul de proprietate publica si privata al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale, raspunderea administrativa, serviciile publice). In final autoarea subliniaza: „Meritul incontestabil al Proiectului Codului administrativ, in masura in care acesta ar fi adoptat, ar fi acela ca ar avea drept principala consecinta o veritabila asanare a sistemului de drept romanesc, prin reducerea semnificativa a cantitatii de acte normative existente, permitand asigurarea claritatii, coerentei, eficientei si eficacitatii legislative in materie”.
Articolul Rolul fundamentelor ideologice ale dreptului administrativ in configurarea notiunilor de functie publica si de domeniu public. Perspective furnizate de viitorul Cod administrativ, semnat de conf.dr. Cristian Clipa. In alcatuirea studiului autorul pleaca de la urmatoarele doua premise: a) ca exista cinci fundamente ideologice ale dreptului administrativ (administratia publica, autoritatea publica, serviciul public, puterea publica si interesul public); b) ca, utilizand cele cinci fundamente ideologice anterior enuntate, putem scrie ecuatiile tuturor marilor institutii ale dreptului administrativ: functia publica, serviciul public, intreprinderea publica, actul administrativ unilateral, contractul administrativ, contenciosul administrativ, raspunderea patrimoniala pentru faptele ilicite ale administratiei publice si, desigur, domeniul/proprietatea public/a. Din ansamblul acestor mari institutii, analiza este concentrata pe doua dintre ele, si anume functia publica si, implicit, statutul functionarilor publici, si domeniul public si, desigur, regimul domenialitatii (sau al proprietatii publice).
Articolul Codificarea procedurii administrative in Romania, in context european, semnat de drd. Ioana Toadere si prof.dr. Dacian C. Dragos. Conform autorilor: „Existenta si necesitatea unei proceduri administrative in orice sistem de drept democratic este de netagaduit. In lipsa unei asemenea proceduri ar ramane lipsite de continut insele drepturile legitime ale cetatenilor si ale celorlalte parti implicate, transparenta decizionala si chiar legitimitatea deciziei finale a autoritatii administrative sau judiciare chemate sa analizeze actele de putere. De asemenea, modalitatile alternative de solutionare a conflictului ar fi inexistente, incheierea contractelor administrative sau realizarea altor operatiuni administrative ar fi guvernate de arbitrariu. De aici si necesitatea adoptarii unui sistem de norme stabil, modalitate tehnica oferita prin codificare in detrimentul unui volum mare de legi speciale, hotarari si regulamente interne specifice”.
Articolul Integrarea Codurilor administrative in sistemul legislativ actual al Romaniei. Scurte consideratii, semnat de lect.dr. Mircea Ursuta, propune cititorului cateva scurte consideratii cu privire la modalitatea in care, in ipoteza in care se va incepe efectiv procedura de adoptare a Codurilor administrative, aceste proiecte ar trebui corelate cu actuala legislatie a Romaniei astfel incat intrarea acestora in vigoare sa se faca fara dificultati si fara a produce conflicte cu legislatia existenta privita atat ca sistem de drept pozitiv, cat si ca un sistem de principii creionate in decursul anilor prin contributia practicii judiciare si a doctrinei in materie.
Ca in fiecare numar, revista cuprinde un Index alfabetic si un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.
