Editorialul din Curierul Judiciar, Nr. 6/2017 este semnat de dr. Florin-Razvan Radu, expert national detasat la Eurojust, care prezinta cititorilor un proiect ambitios al Uniunii Europene, si anume infiintarea unui Parchet European. Ideea infiintarii unui Parchet European a fost adusa pentru prima data in discutie cu aproape 20 de ani in urma, de mediul academic, prin lucrarea „Corpus Juris, Introducerea unor dispozitii de drept penal in vederea protectiei intereselor financiare ale Uniunii Europene”. In scurt timp, a devenit un obiectiv al Uniunii Europene. Inca din 2001, Comisia Europeana a lansat o Carte Verde privind infiintarea Parchetului European, iar acest obiectiv a fost mai tarziu reglementat la nivelul legislatiei primare a UE prin dispozitiile articolului 86 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene. Editorialul porneste de la aceste premise istorice si se axeaza pe principalele prevederi ale Regulamentului privind stabilirea unei cooperari consolidate in vederea infiintarii Parchetului European. Totodata, este analizat pe scurt impactul Regulamentului privind Parchetul European asupra cadrului normativ si institutional intern. De asemenea, sunt comentate provocarile si oportunitatile determinate de infiintarea Parchetului European.
In cadrul rubricii Curier legislativ sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1- 31 mai 2017, inclusiv decizii de admitere ale Curtii Constitutionale, Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ale Curtii Europene a Drepturilor Omului publicate in Monitorul Oficial al Romaniei.
Rubricile de Actualitate europeana si Actualitate internationala corespunzatoare lunii mai 2017 aduc in prim plan principalele activitati de la nivelul institutiilor Uniunii Europene, dar si evenimentele de interes international. Cele doua rubrici sunt semnate de Daniela Ivan, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.
Practica judiciara neunitara
Rubrica realizata de judecator drd. Razvan Anghel dedicata practicii judiciare neunitare cuprinde solutii ce ilustreaza aparitia unei jurisprudente neunitare cu privire la o problema de drept de actualitate fie prin aceea ca priveste interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durata, ceea ce face ca practica neunitara sa se manifeste intr-o perioada mai mare de timp, fie pentru ca priveste o norma cu implicatii imediate asupra unui numar mare de raporturi juridice, chiar daca intr-o perioada limitata de timp. In acest numar este analizata competenta de solutionare a contestatiilor formulate impotriva deciziilor de impunere privind sume incasate necuvenit cu titlu de ajutor de somaj.
Dreptul afacerilor
Articolul Insolventa – institutie de drept sub egida dreptului civil in lumina teoriei moniste sau parte componenta a corolarului legislatiei comerciale in lumina teoriei „supravietuirii” dreptului comercial? Intre traditie si modernitate, semnat de prof.dr. Ionel Didea si drd. Diana-Maria Ilie, propune o analiza a opiniilor doctrinare privind lupta intre „traditie” si „modernism” in conditiile in care interferenta dreptului insolventei cu alte acte normative interne este inevitabila si uneori de bun augur. Autorii oscileaza intre a afirma si argumenta ca insolventa s-a transformat dintr-o institutie esentialmente comerciala, intr-o institutie a dreptului civil, o data cu absorbtia Codului comercial de catre Codul civil, luand in considerare opiniile potrivit carora dreptul comercial si-a pierdut autonomia, dar si existenta, sau a ramas parte componenta a corolarului legislatiei comerciale in lumina teoriei „supravietuirii” dreptului comercial. Cu toate acestea dreptul insolventei si-a creat propriul drum in incercarea de a-si atinge obiectivele, cu incalcarea chiar a unor principii de drept comun.
Drept privat
Articolul Reflectii particulare asupra obiectului recursului civil, semnat de prof.dr. Ioan Les aduce in discutie cea mai revolutionara solutie de neconstitutionalitate in procedura civila dupa adoptarea noului Cod de procedura civila, avand in vedere importanta ei nu doar doctrinara, ci mai ales practica, dar si impactul acesteia asupra activitatii judiciare. Decizia Curtii Constitutionale nr. 369/2017 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a sintagmei „precum si in alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 1.000.000 lei inclusiv” cuprinse in art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila poate constitui un temei serios pentru realizarea unor modificari normative corespunzatoare si concordante cu spiritul acestei solutii. Cea mai importanta obiectiune ce se poate aduce acestei solutii de neconstitutionalitate este una de natura practica si care tine, in concret, de inevitabilitatea unei supraaglomerari accentuate a instantei supreme.
Drept public
Articolul Reflectarea dreptului la buna administrare in dreptul administrativ roman. Necesitatea reglementarii lui intr-un viitor Cod de procedura administrativa sub forma principiului care sta la baza emiterii actelor administrative, semnat de drd. Maria-Loredana Haiduc. Dreptul la buna administrare este reglementat de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene la art. 41. Acesta este un corolar al principiilor dupa care isi desfasoara activitatea administratia publica. Unele dintre aceste principii sunt reglementate de legislatia romaneasca, altele au fost consacrate de doctrina si jurisprudenta. Cert este ca aceste principii, ca si componente ale dreptului la buna administrare, introduse intr-un cod, ar ajuta administratia publica sa tina pasul cu dinamica vietii administrative si a celei cotidiene in general.
Drept penal
Articolul Punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dupa Decizia nr. 51/2016 a Curtii Constitutionale a Romaniei, semnat de judecator dr. Daniel Gradinaru. Aparitia acestei decizii a produs o serie de efecte, unele privitoare la organele implicate in realizarea acestor activitati, iar altele ce vizeaza actele intocmite de aceste organe specializate ale statului inainte de pronuntarea deciziei respective. Autorul prezinta efectele privitoare la activitatea organelor cu atributii in efectuarea actelor de urmarire penala si efectele asupra mijloacelor de proba obtinute prin punerea in executare a mandatelor de catre „alte organe specializate ale statului”, analizand atat considerentele Curtii Constitutionale, dar si modificarile aduse ulterior prin O.U.G. nr. 6/2016.
Articolul Consideratii si corelatii in legatura cu infractiunea de cesiune fictiva a unei societati, semnat de procuror Nicolae-Alexandru Moiceanu si ofiter de politie judiciara Mihai-Costin Toader, propune spre analiza una din cele mai intalnite infractiuni din sfera criminalitatii afacerilor, respectiv infractiunea prevazuta de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 care reglementeaza transmiterea fictiva a partilor sociale sau a actiunilor in scopul savarsirii unei infractiuni, sustragerii de la raspundere penala sau ingreunarii acesteia. Autorii si-au propus sa treaca in revista principalele elemente constitutive ale infractiunii, incercand sa stabileasca situatiile in care aceasta infractiune ar trebui retinuta si sa analizeze corelatiile acesteia cu alte texte legale asemanatoare, cum ar fi infractiunea de evaziune fiscala, tinand cont si de practica judiciara din domeniu.
Rubrica de Sinteze de jurisprudenta isi pastreaza structura, dar si actualitatea: CC, CEDO, CJUE, IRUMB – martie 2017.
In acest numar avocat Mihai Dinu semneaza pamfletul Proba barbatiei maxime si a curajului extrem.
Ca in fiecare numar, revista cuprinde un Index alfabetic si un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.
