Lucrarea Drept international public. Principii si institutii fundamentale isi propune sa realizeze o incursiune teoretica si practica in vastul domeniu al dreptului international public. Complexitatea materiei a impus realizarea unei prezentari de sinteza a elementelor esentiale pentru initierea in studiul dreptului international public. In acelasi timp, aparatul critic folosit cuprinde lucrari ale unor autori consacrati, straini si romani, si poate fi util pentru aprofundarea studiului notiunilor si institutiilor ce formeaza sistemul dreptului international.

Includerea si alaturarea in denumirea cartii a termenilor „principii” si „institutii fundamentale” este justificata de obiectivul principal urmarit – cel de a sistematiza notiunile esentiale de drept international public – si prefigureaza abordarea extensiva a principiilor fundamentale a dreptului international public, care constituie nucleul dur al acestei discipline si prin prisma carora sunt analizate mai multe dintre conceptele juridice, cu care interfereaza sau pe care le interconditioneaza.

Pentru a sublinia dinamismul dreptului international public si evolutia interpretarii anumitor institutii juridice, au fost incluse in continutul lucrarii atat notiuni care se circumscriu dreptului international clasic (cum sunt dreptul international al tratatelor, cutuma internationala, elementele statului ca subiect principal al dreptului international), cat si notiuni care privesc probleme de actualitate ori situatii recente care pun in discutie obligatiile internationale ce revin statelor in temeiul dreptului international si analiza efectivitatii punerii lor in aplicare. In acest sens, au fost tratate mai amplu, spre exemplu, principiul interzicerii folosirii fortei si conditiile legitimei aparari, relevanta dreptului international umanitar, precum si protectia internationala a refugiatilor.

In scopul clarificarii continutului notiunilor tratate si a controverselor existente in privinta unora dintre ele, abordarea teoretica a fost insotita de trimiteri la jurisprudenta relevanta a Curtii Internationale de Justitie, principalul organism jurisdictional al Organizatiei Natiunilor Unite si de prezentarea  unor extrase a celor mai importante dintre hotararile pronuntate de aceasta.

Lucrarea Drept international public. Principii si institutii fundamentale a fost adaptata cerintelor academice si didactice specifice cursurilor adresate studentilor in drept, insa, poate constitui, in egala masura, suport pentru persoanele interesate de studiul dreptului international public.

Capitolul I. Definirea si trasaturile dreptului international public

Sectiunea 1. Definitia evolutiva a notiunii drept international public

Sectiunea a 2‑a. Elementele constitutive ale denumirii „drept international public”

Sectiunea a 3‑a. Distinctii intre dreptul international public si dreptul international privat 

Sectiunea a 4‑a. Trasaturile specifice ale dreptului international public 
4.1. Identificarea particularitatilor dreptului international 

Sectiunea a 5‑a. Diviziuni ale dreptului international public 

Sectiunea a 6‑a. Repere ale evolutiei istorice a dreptului international public 

Sectiunea a 7‑a. Codificarea dreptului international public 

Sectiunea a 8‑a. Particularitatile normei de drept international public

Sectiunea a 9‑a. Ierarhia normelor dreptului international public
9.1. Consacrarea si semnificatia normelor jus cogens
9.2. Norme jus cogens – Exemplificari 

Sectiunea a 10‑a. Raportul dintre dreptul intern si dreptul international 
10.1. Notiuni generale 
10.2. Teoriile cu privire la raportul dintre dreptul international public si dreptul intern 
10.3. Modalitati de receptare a dreptului international in dreptul intern al statelor 
10.4. Raportul drept international – drept intern, potrivit Constitutiei Romaniei 

Capitolul II. Sursele dreptului international public

Sectiunea 1. Distinctia surse formale – surse materiale 

Sectiunea a 2‑a. Sediul materiei surselor dreptului international public 
2.1. Articolul 38 din Statutul CIJ 
2.2. Observatii legate de modul de formulare al textului art. 38 din Statutul CIJ

Sectiunea a 3‑a. Distinctia surse (izvoare) principale – surse (izvoare) subsidiare

Sectiunea a 4‑a. Sursele principale de drept international public 
4.1. Tratatul international 
4.2. Cutuma internationala – sursa principala a dreptului international public
4.3. Raportul dintre tratat si cutuma 

Sectiunea a 5‑a. Surse ale dreptului international nementionate de art. 38 din Statutul CIJ
5.1. Actele unilaterale in dreptul international public

Sectiunea a 6‑a. Mijloace auxiliare (surse auxiliare) ale dreptului international public 
6.1. Principiile generale de drept 
6.2. Hotararile judecatoresti 
6.3. Doctrina 
6.4. Echitatea 

Capitolul III. Principiile fundamentale ale dreptului international public 

Sectiunea 1. Notiune, delimitari si caracteristici ale principiilor fundamentale 
1.1. Notiune si delimitari ale principiilor fundamentale 
1.2. Sediul materiei si identificarea principiilor fundamentale
1.3. Caracteristicile principiilor fundamentale ale dreptului international
1.4. Principiul nerecurgerii la forta sau la amenintarea cu forta in relatiile internationale (principiul neagresiunii)
1.5. Principiul solutionarii prin mijloace pasnice a diferendelor internationale
1.6. Principiul neamestecului in afacerile interne ale altui stat (Principiul neimixtiunii sau al neinterventiei) 
1.7. Principiul cooperarii dintre state 
1.8. Principiul egalitatii in drepturi si al autodeterminarii popoarelor 
1.9. Principiul egalitatii suverane a statelor
1.10. Principiul indeplinirii cu buna‑credinta a obligatiilor (pacta sunt servanda) 
1.11. Principiul integritatii teritoriale a statelor
1.12. Principiul inviolabilitatii frontierelor 
1.13. Principiul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale 

Capitolul IV. Dreptul international al tratatelor

Sectiunea 1. Consideratii generale 

Sectiunea a 2‑a. Clasificarea tratatelor 
2.1. Clasificarea materiala
2.2. Clasificarea formala 

Sectiunea a 3‑a. Conditiile de validitate ale tratatelor internationale 
3.1. Conditii de fond 
3.2. Conditii de forma 
3.3. Invocarea nulitatii unui tratat international 

Sectiunea a 4‑a. Incheierea tratatelor internationale 
4.1. Negocierea si adoptarea textului tratatului international
4.2. Autentificarea textului tratatului
4.3. Exprimarea consimtamantului de a deveni parte la tratat

Sectiunea a 5‑a. Rezerva la tratatele internationale 
5.1. Definirea rezervei la tratat
5.2. Conditiile de fond si de forma ale rezervei la tratat 
5.3. Procedura si efectele rezervelor
5.4. Distinctia dintre rezerva la tratat si declaratia interpretativa

Sectiunea a 6‑a. Intrarea in vigoare a tratatelor 

Sectiunea a 7‑a. Inregistrarea tratatelor

Sectiunea a 8‑a. Efectele tratatului international
8.1. Principiul relativitatii efectelor tratatelor internationale
8.2. Exceptii de la principiul relativitatii efectelor tratatelor internationale

Sectiunea a 9‑a. Aplicarea tratatelor internationale 
9.1. Aplicarea in spatiu a tratatelor internationale 
9.2. Aplicarea in timp a tratatelor internationale 
9.3. Interpretarea tratatelor internationale
9.4. Incetarea tratatelor internationale

Capitolul V. Statul – subiect originar de drept international public

Sectiunea 1. Consideratii introductive privind identificarea subiectilor de drept international public

Sectiunea a 2‑a. Statul, ca subiect primar de drept international public – notiune si elemente

Sectiunea a 3‑a. Imunitatea de jurisdictie si de executare a statelor 

Sectiunea a 4‑a. Raspunderea internationala a statelor – consecinta a incalcarii obligatiilor internationale 
4.1. Notiunea raspunderii internationale, tipuri si distinctii 
4.2. Reglementarea raspunderii internationale a statelor 
4.3. Elementele raspunderii internationale a statului pentru fapte ilicite

Sectiunea a 5‑a. Recunoasterea statelor si a guvernelor 
5.1. Consideratii generale 
5.2. Formele recunoasterii
5.3. Recunoasterea statelor 
5.4. Recunoasterea guvernelor

Sectiunea a 6‑a. Neutralitatea statelor 
6.1. Notiune si tipuri de neutralitate
6.2. Neutralitatea ocazionala
6.3. Neutralitatea permanenta
6.4. Neutralitatea diferentiata (contemporana) 
6.5. Compatibilitatea dintre statutul de neutralitate permanenta si calitatea de membru ONU

Sectiunea a 7‑a. Teritoriul de stat – element material al statului 
7.1. Definire si identificarea componentelor sale
7.2. Spatii geografice cu statut special
7.3. Delimitarea teritoriului. Frontiera de stat 
7.4. Modalitatile de dobandire a teritoriului de stat 
7.5. Mutatiile teritoriale si succesiunea statelor

Sectiunea a 8‑a. Alti subiecti de drept international public 
8.1. Recunoasterea beligerantei si insurgentei
8.2. Recunoasterea miscarilor de eliberare nationala
8.3. Sfantul Scaun
8.4. Ordinul de Malta

Capitolul VI. Statutul persoanelor in dreptul international public

Sectiunea 1. Notiune 

Sectiunea a 2‑a. Cetatenia
2.1. Notiune
2.2. Nationalitatea persoanelor juridice

Sectiunea a 3‑a. Protectia diplomatica
3.1. Notiune si distinctii 
3.2. Conditiile pentru exercitarea protectiei diplomatice 

Sectiunea a 4‑a. Conflictele de cetatenie
4.1. Principalele dispozitii ale Conventiei din 1954 cu privire la statutul apatrizilor
4.2. Principalele prevederi ale Conventiei privind reducerea cazurilor de apatridie din 1961 

Sectiunea a 5‑a. Regimul juridic al strainilor 
5.1. Notiunea de „strain” 
5.2. Tipuri de tratamente juridice aplicabile strainilor 
5.3. Expulzarea si extradarea 
5.4. Protectia internationala a refugiatilor 
5.5. Dreptul de azil 

Capitolul VII. Organizatiile interguvernamentale – subiecti secundari de drept international public

Sectiunea 1. Notiune 

Sectiunea a 2‑a. Elementele constitutive ale organizatiilor internationale
2.1. Personalitatea de drept international a organizatiei internationale 
2.2. Personalitatea de drept intern a organizatiilor internationale interguvernamentale 

Sectiunea a 3‑a. Structura institutionala a organizatiei internationale

Sectiunea a 4‑a. Clasificarea organizatiilor internationale 
4.1. Organizatii universale, organizatii regionale sau cu participare intercontinentala 
4.2. Organizatii omnifunctionale sau organizatii specializate 
4.3. Organizatii interetatice si organizatii supraetatice (supranationale sau integrationiste) 

Sectiunea a 5‑a. Rolul central al ONU in relatiile dintre state 
5.1. Scopurile si principiile ONU 
5.2. Membrii ONU si sistemul institutiilor ONU 

Capitolul VIII. Solutionarea diferendelor internationale

Sectiunea 1. Consideratii generale 

Sectiunea a 2‑a. Principiul solutionarii pasnice a diferendelor internationale 

Sectiunea a 3‑a. Notiunea „diferend” 

Sectiunea a 4‑a. Categoriile de mijloace pasnice de solutionare a diferendelor internationale
4.1. Mijloace politico‑diplomatice de solutionare a diferendelor 
4.2. Mijloace cu caracter jurisdictional de solutionare a diferendelor 

Sectiunea a 5‑a. Solutionarea diferendelor in cadrul organizatiilor internationale regionale