Cursul Drept international umanitar si al refugiatilor isi propune sa readuca in atentia studentilor, specialistilor, dar si publicului larg interesat, principalele institutii ale unei vechi ramuri a dreptului international care, in contextul actual, isi vadeste, o data in plus, necesitatea si importanta. Recentele evenimente de pe scena internationala impun prezenta, in spatiul literaturii de specialitate romanesti, a unei noi lucrari care sa analizeze concepte traditionale, precum notiunile de conflict armat, stare de beligeranta, mijloace si metode de purtare a conflictelor armate, categorii de combatanti si de persoane protejate, obiective militare si bunuri civile, persoane stramutate si refugiati, trecandu-le, totodata, prin filtrul evolutiilor din ultimele decenii – si, in mod marcant, din ultimii ani -, care si-au pus in mod decisiv amprenta asupra institutiilor consacrate. Astfel, regulile de purtare a conflictelor armate, categoriile de persoane si/sau grupuri implicate, modalitatile de conducere a ostilitatilor, conceptul de „conflict armat” in sine impreuna cu efectele pe care le produce la nivelul unei societati internationale devenita tot mai eterogena, au suferit schimbari semnificative urmare a modificarilor fundamentale ale regulilor de drept international in privinta utilizarii fortei in relatiile interstatale. 

Intre „vechiul” razboi ca forma fireasca – si adesea legitimanta - de manifestare in cadrul societatii internationale si „actualul” conflict armat, respins de o comunitate substantiala a statelor, dar reglementat ca o realitate sociala tragica si deseori imposibil de oprit, s-a adunat un remarcabil volum de norme juridice al caror studiu nu poate fi lasat la o parte sau ignorat, caci el concentreaza, in egala masura, secole de istorie fascinanta a umanitatii si lentila prin care ar putea fi privit viitorul.

Despre autori
Daniela Anca Deteseanu este lector universitar la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti.

CAPITOLUL I. DREPTUL INTERNATIONAL UMANITAR – NOTIUNI INTRODUCTIVE 

1. Formarea si evolutia dreptului international umanitar 
2. Definitia si trasaturile dreptului international umanitar 
3. Relatia dintre Dreptul international umanitar, Dreptul international public si alte ramuri ale dreptului international 
4. Izvoarele (sursele) dreptului international umanitar 
   A. Tratatul international 
   B. Cutuma internationala 
   C. Principiile de drept 
   D. Hotararile judecatoresti si doctrina 
   E. Alte izvoare relevante pentru dreptul international umanitar 
5. Subiectele dreptului international umanitar 
   A. Statele 
   B. Organizatiile internationale interguvernamentale 
   C. Miscarile de eliberare nationala 
   D. Organizatiile internationale neguvernamentale 
   E. Alte subiecte ale dreptului international umanitar 

CAPITOLUL II. CONFLICTUL ARMAT 

1. Notiunea de „conflict armat” 
2. Tipuri de conflicte armate. Conflicte armate internationale si conflicte armate non-internationale 
   A. Conflictele armate internationale 
   B. Conflictele armate non-internationale 
   C. Conflictul armat internationalizat: un concept „intermediar” si neformalizat juridic 
3. Efectele juridice ale calificarii unei situatii drept conflict armat 
4. Cine califica un conflict armat? 
5. Tipuri noi de conflicte armate 

CAPITOLUL III. „DREPTUL DE LA HAGA”: REGULI DE PURTARE A CONFLICTELOR ARMATE 

1. Precizari introductive 
2. Starea de beligeranta 
   A. Inceputul starii de beligeranta 
   B. Efectele starii de beligeranta 
   C. Sfarsitul starii de beligeranta si revenirea la starea de pace 
3. Ocupatia militara (occupatio bellica) 
   A. Aspecte introductive, definitie si trasaturi 
   B. Efectele ocupatiei militare. Competentele ocupantului asupra teritoriului ocupat 
   C. Statutul juridic al populatiei in teritoriul ocupat 
   D. Incetarea ocupatiei militare 
4. Consideratii privind regulile speciale aplicabile conflictelor armate desfasurate pe mare
(„razboiul maritim”) 
5. Consideratii privind regulile speciale aplicabile conflictelor armate desfasurate in spatiul aerian („razboiul aerian”) 
6. Neutralitatea statelor 
   A. Neutralitatea din perspectiva dreptului international public 
   B. Neutralitatea din perspectiva dreptului international umanitar 
   C. Neutralitatea statelor in perioada postbelica 

CAPITOLUL IV. MIJLOACE SI METODE INTERZISE DE PURTARE A CONFLICTELOR ARMATE 

1. Precizari introductive 
2. Mijloace de purtare a conflictelor armate 
   A. Arme si munitii clasice (conventionale) interzise 
   B. Arme si munitii neconventionale interzise 
   C. Alte categorii de arme, nesupuse vreunei reglementari internationale. Mijloace noi de purtare a conflictelor armate. Evaluarea compatibilitatii cu dreptul international umanitar 
3. Metode de purtare a conflictelor armate 
   A. Perfidia 
   B. Stratagemele de razboi 
   C. Ipoteze particulare de metode interzise de purtare a conflictelor armate 

CAPITOLUL V. „DREPTUL DE LA GENEVA”: REGULI DE PROTECTIE A PERSOANELOR VULNERABILE IN TIMP DE CONFLICT ARMAT 

1. Precizari introductive 
2. Persoanele care iau parte la ostilitati. Notiunea de combatant si notiuni conexe 
   A. Combatantii 
   B. Participanti la ostilitati carora nu li se recunoaste statutul de combatant 
3. Prizonierii de razboi 
   A. Definitia si identificarea notiunii de prizonier de razboi si a categoriilor asimilate 
   B. Determinarea statutului de prizonier de razboi 
   C. Tratamentul prizonierilor de razboi 
   D. Incetarea starii de captivitate 
4. Protectia ranitilor, naufragiatilor si bolnavilor 
5. Persoane disparute si decedate in conflictul armat 
6. Protectia populatiei civile 
   A. Definitia notiunii de „populatie civila” 
   B. Reguli de protectie a populatiei civile 
   C. Zone protejate 
   D. Protectia speciala a anumitor categorii de civili 
7. Protectia bunurilor cu caracter civil 
8. Puterile Protectoare si substitutele acestora 
9. Protectia umanitara. Miscarea internationala a Crucii Rosii si Semilunii Rosii. Semne si
simboluri protectoare 
   A. Comitetul International al Crucii Rosii 
   B. Miscarea Internationala a Crucii Rosii si Semilunii Rosii. Societatile nationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie. Federatia Internationala a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie 
   C. Embleme, semne si semnale distinctive 

CAPITOLUL VI. ELEMENTE DE DREPT INTERNATIONAL AL REFUGIATILOR 

1. Formarea dreptului international al refugiatilor 
2. Notiunea de refugiat. Delimitari conceptuale 
3. Statutul juridic al refugiatilor 
4. Principiul nereturnarii, cheia de bolta a sistemului de protectie al refugiatilor 
5. Mecanisme internationale de protectie – Inaltul Comisariat al ONU pentru Refugiati
(I.C.N.U.R. – U.N.H.C.R.) 
6. Precizari privind cadrul special de protectie a refugiatilor pe continentul european 
7. Refugiatii in contextul conflictelor armate 

BIBLIOGRAFIE