Problematica privind siguranta produselor alimentare si protectia consumatorilor este un subiect care prezinta interes atat pentru consumator si pentru producator, indiferent daca acestia au calitatea de profesionisti sau non-profesionisti, cat si pentru specialistii in domeniu.
Lucrarea de fata isi propune ca obiectiv principal identificarea, din sfera larga a reglementarilor de dreptul protectiei consumatorilor, a acelor reglementari speciale care au ca scop siguranta alimentara si, implicit, asigurarea protectiei sanatatii si a sigurantei consumatorilor, precum si analizarea acestora. Pornind de la finalitatea mentionata, cartea reliefeaza atat cadrul conceptual, cat si cadrul legal general al sigurantei alimentare la nivel european si national.
Sunt tratate de asemenea problema speciala a organismelor modificate genetic, a alimentelor si a ingredientelor alimentare inedite, cea a suplimentelor alimentare, cu precadere din perspectiva obligatiilor si a raspunderii ce revin subiectelor de drept care introduc asemenea alimente pe piata, precum si formele specifice, in materia sigurantei alimentare, ale obligatiei de informare a consumatorilor.
Cartea prezinta o deosebita utilitate atat din punct de vedere teoretic, cat si practic, fiind de o incontestabila actualitate, prin aceasta imbogatindu-se literatura de specialitate in domeniul sigurantei alimentare, cu atat mai mult cu cat acest domeniu este foarte putin abordat de doctrina romana.
Capitolul I. Consideratii generale privind protectia consumatorilor
Sectiunea 1. Conceptul de protectie a consumatorilor. Necesitatea protectiei consumatorilor
Sectiunea a 2‑a. Principiile protectiei consumatorilor
Sectiunea a 3‑a. Conceptul de consumator
Sectiunea a 4‑a. Drepturile consumatorilor
Capitolul II. Dreptul protectiei consumatorilor si dreptul alimentar
Sectiunea 1. Dreptul protectiei consumatorilor – ramura de drept
1.1. Definitie. Autonomia dreptului protectiei consumatorilor
Sectiunea a 2‑a. Dreptul alimentar – subramura a dreptului protectiei consumatorilor, o realitate europeana si internationala
2.1. Definitie. Raportul dintre dreptul protectiei consumatorilor si dreptul alimentar
2.2. Trasaturile dreptului alimentar
2.3. Principiile dreptului alimentar
Capitolul III. Politica Uniunii Europene privind siguranta alimentara
Sectiunea 1. Politica Uniunii Europene privind siguranta alimentara, parte integranta a politicii de protectie a consumatorilor in Uniunea Europeana
Sectiunea a 2‑a. Tendinte si perspective
Sectiunea a 3‑a. Principalele organisme europene si nationale cu rol de protectie a consumatorilor in domeniul sigurantei alimentare
3.1. Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (A.E.S.A.)
3.2. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor
3.3. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
Capitolul IV. Aspecte generale privind normele juridice de siguranta alimentara la nivel european si national
Sectiunea 1. Cadrul legal
1.1. Cadrul legal european
1.2. Cadrul legal national in domeniul sigurantei alimentare
Sectiunea a 2‑a. Cerinte generale de siguranta alimentara pe plan european si national prin prisma actelor‑cadru normative in materie: Regulamentul (CE) nr. 178/2002 si Legea nr. 150/2004
2.1. Consideratii introductive
2.2. Obiectul si domeniul de aplicare ale Regulamentului (CE) nr. 178/2002
2.3. Legislatia alimentara (legislatia in domeniul alimentelor)
2.4. Conceptele de siguranta alimentara si securitate alimentara
2.5. Conceptul de produs alimentar
2.6. Notiunea de profesionist. Categorii de profesionisti in materia protectiei consumatorului. Forme specifice in legislatia alimentara
2.7. Cerinte legale generale privind siguranta produselor alimentare
2.8. Cerinte legale privind hrana pentru animale
2.9. Cerinte privind alimentele si hrana pentru animale, importate, exportate sau reexportate
2.10. Cerinte privind prezentarea alimentelor si a hranei pentru animale
2.11. Trasabilitatea
2.12. Responsabilitatea – mijloc de garantare a indeplinirii cerintelor legislative alimentare
2.13. Analiza riscurilor
2.14. Proceduri privind problemele cu impact asupra sigurantei alimentare
Sectiunea a 3‑a. Igiena alimentelor
Premisele adoptarii legislatiei privind igiena alimentelor
3.1. Cerinte generale
3.2. Cerinte specifice privind produsele de origine animala
3.3. Sistemul HACCP (Hazard Analysis Critical Control Point)
Sectiunea a 4‑a. Criterii microbiologice de siguranta a alimentelor
Sectiunea a 5‑a. Aditivii alimentari, aromele, enzimele si solventii de extractie
Sectiunea a 6‑a. Substantele contaminante
Sectiunea a 7‑a. Materiale care intra in contact cu alimentele
Sectiunea a 8‑a. Controlul oficial al alimentelor de origine animala
Capitolul V. Noi provocari in domeniul sigurantei alimentare: organismele modificate genetic (OMG), alimentele si ingredientele alimentare inedite si suplimentele alimentare
Sectiunea 1. Organismele modificate genetic
1.1. Cadrul legal european si national
1.2. Definitie si scurt istoric. Distinctia intre organismele modificate genetic si alimentele modificate genetic
1.3. Argumente pro si contra OMG
1.4. Generalitati privind metodele de obtinere si metodele de detectie a OMG-urilor
1.5. Situatia plantelor modificate genetic la nivel global si la nivel european
1.6. Situatia in Romania
1.7. Evolutia cadrului legal european si national
1.8. Regulamentul (CE) nr. 1829/2003
1.9. Etichetarea si trasabilitatea alimentelor si furajelor modificate genetic
1.10. Codurile unice atribuite OMG-urilor
1.11. Conditiile necesare introducerii deliberate in mediu a OMG-urilor, prin prisma OUG nr. 43/2007
1.12. Evaluarea riscului asupra sanatatii umane a organismelor modificate genetic
Sectiunea a 2‑a. Suplimentele alimentare
2.1. Consideratii introductive
2.2. Cadrul legal european si national
2.3. Suplimentele alimentare – alimente sau medicamente?
2.4. Reglementarea pe plan national a suplimentelor alimentare
Sectiunea a 3‑a. Noile alimente si noile ingrediente alimentare (alimente si ingrediente alimentare inedite)
3.1. Consideratii introductive
3.2. Cadrul legal
3.3. Domeniul de aplicare. Categorii de alimente si ingrediente alimentare inedite
3.4. Conditiile necesare introducerii pe piata
3.5. Procedura de evaluare
3.6. Evaluarea suplimentara
3.7. Procedura simplificata
3.8. Cerinte suplimentare privind etichetarea
Capitolul VI. Etichetarea, prezentarea si publicitatea produselor alimentare, forme specifice ale obligatiei de informare a consumatorilor
Sectiunea 1. Contextul aparitiei obligatiei de informare
Sectiunea a 2‑a. Obligatia de informare in dreptul civil
Sectiunea a 3‑a. Obligatia de informare in dreptul protectiei consumatorului
3.1. Consideratii introductive
3.2. Natura juridica
3.3. Delimitarea obligatiei de informare de obligatia de consiliere
3.4. Cadrul legal al obligatiei de informare
3.5. Definitia obligatiei de informare
3.6. Conditii de forma
3.7. Etichetarea – modalitate specifica de realizare a obligatiei de informare
3.8. Obligatia de informare privind pretul produselor
3.9. Raspunderea pentru neexecutarea obligatiei precontractuale de informare
Sectiunea a 4‑a. Etichetarea, prezentarea si publicitatea produselor alimentare
4.1. Cadrul legal
4.2. Consideratii generale
4.3. Principiile care reglementeaza informatiile obligatorii referitoare la produsele alimentare
4.4. Conceptul de informare
4.5. Raspunderea speciala in materia informarii consumatorilor
4.6. Cerintele generale privind informatiile referitoare la produsele alimentare
4.7. Continutul si prezentarea informatiilor obligatorii referitoare la produsele alimentare
